Dicţionarul Scriitorilor Români în Republica Cehă

Cultura, cum bine se ştie, este spaţiul privilegiat al unui tip de demers uman, care demonstrează că prin eforturi individuale se poate servi demn o cauză colectivă. Înlănţuirea acestor fapte punctuale creează o conştiinţă şi un ţesut social pe care se clădesc realizările la nivel macro. După 1989, interferenţele culturale inter-ţări au devenit un lucru obişnuit. Fără să stabilească mari performanţe, Moldova a beneficiat şi ea de această deschidere europeană, care, iată, a consemnat de curând un eveniment semnificativ. Editura Libri din Praga a scos de sub tipar la începutul acestei luni un Dicţionar de Scriitori Români. Este vorba de o ediţie subvenţionată de Ministerul Culturii din Cehia, continuând o serie a aceleiaşi edituri, în cadrul căreia au mai apărut dicţionare ale literaturilor din Marea Britanie, America Latină, din ţările Scandinave, Spania, Portugalia, Slovenia, Polonia şi din regiunea Balcanilor. Conceput ca o ediţie informativă şi de iniţiere, Dicţionarul Scriitorilor Români se adresează în primul rând profesorilor şi studenţilor cehi interesaţi de studiul literaturii române. Dicţionarul cuprinde 310 nume, începând cu primii cronicari români şi terminând cu optzeciştii, şi include 39 de scriitori din Basarabia. Îi nominalizăm pe aceştia din urmă (în ordine alfabetică): Vladimir Beşleagă, Andrei Burac, Aureliu Busuioc, Leo Butnaru, Mihai Cimpoi, Vitalie Ciobanu, Ion Ciocanu, Eugen Cioclea, Anatol Codru, Vasile Coroban, Nicolae Dabija, Liviu Damian, Ion Druţă, Nicolae Esinencu, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneţ, Ion Hadârcă, Grigore Chiper, Lidia Istrati, Leonida Lari, Vasile Leviţchi, Dumitru Matcovschi, Alexe Mateevici, George Meniuc, Paul Mihnea, Irina Nechit, Nicolae Popa, Alexandru Robot, Vasile Romanciuc, Nicolae Rusu, Serafim Saka, Ariadna Şalari, Nicolae Spătaru, Arcadie Suceveanu, Andrei Ţurcanu, Spiridon Vangheli, Vasile Vasilache, Grigore Vieru, Nicolae Vieru.

Trebuie subliniat în mod special că avem o primă lucrare de referinţă, apărută într-o ţară străină, care adună între aceleaşi coperte scriitori din România, Republica Moldova şi diaspora, fapt ce scoate în evidenţă conceptul de unitate a culturii române. Ne bucurăm că această idee a fost realizată în Republica Cehă - ţară şi cultură cu care tinerii scriitori basarabeni au stabilit după 1989 o relaţie specială. Cu alte cuvinte, nimeni în lumea civilizată nu pune la îndoială existenţa unei singure limbi şi culturi romanice de răsărit - limba şi cultura română - în pofida eforturilor ridicole ale ideologilor comunişti de la Chişinău care, aidoma soldaţilor japonezi rătăciţi în jungla indoneziană, îşi continuă absurdul război după decenii de la încheierea acestuia.

Echipa de autori ai Dicţionarului Scriitorilor Români o are ca lider de proiect pe dna Libuse Valentova, şefa catedrei de limbă şi literatură română de la Universitatea Carol din Praga, fiind susţinută de dl Jiři Nasinec, profesor la aceeaşi instituţie - doi reputaţi cunoscători şi traducători din literatura română, care au pregătit articolele consacrate clasicilor şi scriitorilor români contemporani. Dna Valentova semnează şi un substanţial studiu introductiv. Capitolul rezervat literaturii din Moldova a fost redactat de Vasile Gârneţ şi Vitalie Ciobanu (ultimul fiind şi autorul unei prefeţe pe tema literaturii române din Moldova de Est). Cei doi scriitori de la Chişinău au operat o selecţie valorică a prezenţelor basarabene. Interpretarea lor demontează vechile clişee ale încadrării critice şi politice a unor autori din Moldova, cum este Ion Druţă şi nu numai, văzuţi până acum prin prisma vechii optici, sovietice sau naţionalist-păşuniste, la fel de deformante. Astfel o nouă conştiinţă critică în literatura din Basarabia îşi află debuşeul şi în spaţiul lucrărilor de referinţă.

Prima variantă a unui Dicţionar de Literatură Română a apărut în 1984 sub redacţia profesoarei Maria Kavkova, care a pus baza studiilor româneşti la Universitatea din Praga. Fatalmente incompletă, acea ediţie a plătit tribut cenzurii ceauşiste, care a radiat de pe lista de nume o serie de scriitori români exilaţi în Occident sau care aleseseră calea protestului deschis împotriva dictaturii comuniste. Evident că la acea dată nu se putea imagina includerea unor scriitori basarabeni. Actuala ediţie este reparatoare sub toate aspectele. Absenţele - inevitabile, precum în orice lucrare de acest fel - se datorează între altele limitelor de spaţiu impuse de Editura Libri (lista iniţială cuprindea 60 de scriitori din Basarabia), precum şi decalajului de timp între completarea sumarului general al lucrării şi momentul predării acesteia la tipar, ceea ce a ridicat unele probleme în efortul de documentare "la zi", în nume şi titluri.

Noul Dicţionar de Scriitori Români a fost lansat oficial joi, 6 decembrie, la Centrul Cultural Ceh din Bucureşti în prezenţa unui public numeros alcătuit din oameni de cultură români şi străini, diplomaţi şi ziarişti din capitală. Amfitrionul evenimentului a fost dl Jaromir Plisek, ambasadorul Cehiei în România şi Republica Moldova. Domnia sa şi-a exprimat satisfacţia că la sfârşitul misiunii sale diplomatice la Bucureşti are posibilitatea să consemneze un fapt de cultură autentic, care vine să întărească legăturile spirituale dintre cele două naţiuni. Pentru scriitorii din Basarabia prezenţa în acest Dicţionar de literatură română apărut la Praga constituie o excelentă oportunitate de a ieşi din izolarea impusă de regimul sovietic, o şansă de a fi cunoscuţi într-un loc de întâlnire a atâtor tradiţii culturale, care este Praga. Vor urma de aici şi alte proiecte, în speţă publicarea unor antologii de texte şi chiar opere separate ale scriitorilor de la noi. Având în vedere deschiderea şi interesul constant al prietenilor noştri cehi pentru cultura română, inclusiv pentru literatura dintre Prut şi Nistru, aceste speranţe sunt cât se poate de îndreptăţite.

P. S. Nu de aceeaşi părere sunt şefii televiziunii de stat de la Chişinău. Astfel, în interviul acordat de dl Jaromir Plisek emisiunii "Noi şi Lumea", difuzată sâmbătă, 15 decembrie, a fost cenzurată porţiunea în care ambasadorul Cehiei prezenta Dicţionarul Scriitorilor Români apărut la Praga. Publicul a putut vedea doar, într-o secvenţă fugară, coperta Dicţionarului, fără să poată înţelege despre ce este vorba. Aşadar, orice fapt care pune în valoare comunitatea de cultură şi de identitate a românilor de pe cele două maluri ale Prutului provoacă grave indigestii ideologice oficialităţilor de la Chişinău. Ce penibil să fii moderatorul unei emisiuni - pe numele său Boris Parfentiev - care serveşte pe un ton triumfalist inexistentele succese ale puterii comuniste în materie de politică externă!

"Contrafort"

1