Ce este PEN Clubul?

Ce este PEN Clubul? Iată o abreviere enigmatică ce încă mai stârneşte nedumeriri în Republica Moldova. Este numele prescurtat, redat în limba engleză, a celor trei genuri principale ale literaturii: poetry, essay, novel. Iniţiată pe la mijlocul anilor '20, la Londra, unde se şi află sediul PEN Centrului Internaţional, misiunea acestei organizaţii este apărarea drepturilor scriitorilor şi a libertăţii de expresie pe plan mondial. Înainte de 1989, PEN Clubul Internaţional a desfăşurat o activitate febrilă în susţinerea disidenţilor anticomunişti, precum: Alexandr Soljeniţîn, Václav Havel, Adam Michnik, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu ş.a. Azi, acţiuni la fel de energice se întreprind prin intermediul comitetului PEN Writers in Prison / Scriitori în închisoare, care monitorizează scriitorii şi ziariştii încarceraţi din Asia, Africa şi America Latină. Campioana mondială a unor asemenea practici reprobabile este China - noul prieten al puterii comuniste de la Chişinău.

Iniţiativa creării unei filiale a Organizaţiei Mondiale a Scriitorilor la Chişinău aparţine poetului şi dramaturgului Andrei Burac (actualul preşedinte al acesteia). PEN Clubul din Republica Moldova a fost validat la Congresul din 1991 al PEN Centrului Internaţional de la Viena. Printre susţinătorii entuziaşti ai filialei Chişinău s-au numărat PEN Clubul Român, cel din Franţa şi cel din Suedia. PEN Clubul de la Chişinău a întreprins mai multe demersuri pe plan extern pentru eliberarea grupului Ilaşcu, a semnat apeluri întru sprijinirea libertăţii presei, cum a fost în cazul lui Andrei Babiţki de la Radio Europa Liberă, jurnalist sechestrat de trupele ruseşti din Cecenia, şi al postului independent moscovit NTV. Filiala PEN din Chişinău şi-a trimis reprezentanţii la câteva congrese mondiale ale scriitorilor, desfăşurate în Mexic (1996), Scoţia (1997), Moscova (2000) ş.a., precum şi la diverse întruniri regionale.

Cea mai recentă prezenţă de acest fel s-a consumat între 27 şi 29 iulie curent, interval în care trei scriitori din Republica Moldova - Andrei Burac, Leo Butnaru şi Vitalie Ciobanu - au participat la o Conferinţă internaţională organizată de PEN Clubul Român la Sinaia cu susţinerea financiară a Fundaţiei germane "Friedrich Ebert", sub genericul: PEN Cluburile Europene, argumente ale viitoarei Europe Unite. Faimoasa staţiune de la poalele Carpaţilor a adunat reprezentanţi ai PEN Cluburilor din Catalonia, Anglia, Ungaria, Bulgaria, Israel, Norvegia, Suedia, Portugalia, Slovenia, Franţa, Republica Moldova şi, evident, România, inclusiv PEN Clubul maghiar de aici. Din partea conducerii PEN Clubului Internaţional au venit doi vicepreşedinţi, englezul Francis King şi francezul Alexandre Blokh, precum şi secretarul general, suedezul Terry Carlbom. La reuniune a mai participat, din partea Consiliului Europei, directorul Institutului de Itinerarii Culturale Europene, cu sediul la Luxemburg, dl Michel Thomas Penette. Sufletul manifestării a fost scriitoarea Ana Blandiana, preşedinta PEN Clubului Român, a cărei prestanţă şi energie inepuizabilă au reuşit să imprime un tonus ridicat evenimentului de la Sinaia.

Subiectul central al dezbaterilor l-a constituit globalizarea literaturilor şi integrarea culturală a naţiunilor europene. S-au evocat deopotrivă beneficiile şi angoasele globalizării, proces amplificat de extinderea mijloacelor de comunicare electronică, gen Internet. Într-o asemenea experienţă de tip nou limbile naţionale sunt principalul element supus încercărilor. Dacă mondializarea este ireversibilă, întrebarea este ce conţinut cultural conferim acestui proces, şi dacă vor profita oare literaturile naţionale de extinderea reţelelor comunicaţionale? Globalizarea are un dublu sens: ea duce la o anumită nivelare şi standardizare a culturilor şi identităţilor, dar totodată favorizează şi specificul local, descentralizarea, individualitatea creatorilor şi a consumatorilor de produse culturale. Astfel, limbi şi culturi aproape dispărute în Occident cunosc azi un adevărat reviriment graţie dezvoltării mijloacelor de comunicaţie modernă, care le fac accesibile pe plan internaţional. În cazul ţărilor din Est, a se vorbi despre pericolele globalizării este cel puţin o stupiditate, pentru că numai intraţi într-un circuit mondial, sub auspiciile modelului de civilizaţie occidental, putem părăsi condiţia subdezvoltării, după ce vreme de 45 de ani Europa de Est şi întinse regiuni din Asia, Africa şi America Latină au fost prinse în "globalizarea roşie" operată de URSS, ce ameninţa să înghită întreg mapamondul. Alternativa la procesele de integrare euroamericană este Uniunea Rusia-Belarus, a observat pe bună dreptate dl Nicolae Manolescu, unul dintre moderatorii dezbaterilor. Restauraţia comunistă din Republica Moldova, reîncorporarea sa în spaţiul de influenţă răsăritean conferă acestui stat alura unei excepţii funeste în raport cu procesul de mondializare. Restrângerea libertăţii de expresie în Moldova, atentatul guvernanţilor comunişti la adresa identităţii naţionale a populaţiei sale autohtone au constituit unul din motivele de îngrijorare exprimate la Conferinţa de la Sinaia. În continuitatea acestei preocupări, conducerea PEN Centrului Internaţional va sprijini organizarea anul viitor, la Chişinău, a unei importante reuniuni internaţionale a PEN Cluburilor europene - propunere avansată de scriitorii din Basarabia.

Vă prezentăm în continuare comunicările susţinute în cadrul reuniunii de la Sinaia de Bogdan Ghiu (Bucureşti) şi Vitalie Ciobanu.

1