Interviu cu Trivimi Velliste, deputat în Parlamentul Estoniei

- Domnule deputat Trivimi Velliste, spuneţi-ne care sunt priorităţile în politica externă a Estoniei?

- Astăzi Estonia are două priorităţi în politica sa externă: intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană lucrurile par din ce în ce mai promiţătoare pentru noi - chiar în aceste zile se împlinesc doi ani de cвnd am fost invitaţi să începem consultările de aderare. La această etapă a discuţiilor cu UE, Estonia a încheiat deja prezentarea poziţiilor sale în toate domeniile puse în discuţie. Aceste negocieri decurg destul de favorabil pentru noi. Divergenţele care apar în cadrul acestor discuţii ţin întвi de toate de perfecţionarea şi chiar de modificarea legislaţiei, cu un accent aparte pe legile administraţiei publice. Chiar dacă administraţia publică a evoluat calitativ destul de mult în ultimii zece ani, mai avem pвnă vom atinge standardele ţărilor din Uniunea Europeană. Ne lipseşte acea categorie de birocraţi, birocraţi în sensul bun al cuvвntului, care să asigure o funcţionare impecabilă a administraţiei publice...

În afara unor legi care vizează administraţia locală, de care am pomenit mai sus, avem nevoie de legi privind ocrotirea mediului ambiant, unde nu este deloc uşor să atingi standardele care sunt aplicate în ţările din Uniunea Europeană. Este un obiectiv destul de greu pentru noi şi vom avea, probabil, nevoie de o perioadă de tranziţie pentru a putea aplica legile UE în acest domeniu. În general, vreau să spun că în plan economic suntem pe o cale bună, legile noastre în acest domeniu sunt destul de liberale, compatibile cu cele din UE. De curвnd am fost primiţi în Organizaţia Mondială a Comerţului, fapt care creează o trambulină destul de potrivită pentru o sincronizare cвt mai bună cu legile în plan economic ale UE.

În ceea ce priveşte aderarea Estoniei la structurile Atlanticului de Nord, lucrurile sunt mai complicate. Primirea în NATO este în primul rвnd o decizie politică, care trebuie luată de parlamentele celor 19 ţări membre ale acestui bloc militar. Se va vota ţinвnd seama de mulţi factori geopolitici şi, mai ales, de beneficiul pe care îl aduce Alianţei fiecare nouă ţară candidată. Noi credem că primirea Estoniei în NATO va spori stabilitatea în Europa, dar trebuie să creadă în acest lucru şi parlamentele din ţările Atlanticului de Nord. Ştiţi foarte bine şi Dvs. că Rusia se opune vehement intrării Estoniei în NATO. Dacă primirea ţării noastre în Uniunea Europeană este văzută de unele forţe de la Moscova ca o fereastră, pentru Rusia, spre piaţa economică a Europei, aderarea Estoniei la NATO este văzută ca un avanpost militar împotriva Rusiei. Sunt nişte prejudecăţi moştenite din perioada războiului rece. Nu se înţelege, sau nu se vrea să se înţeleagă, că o mai mare stabilitate la frontiera de nord-vest a Rusiei este numai în folosul ei. Ştim că Rusia are probleme în sud, în Caucaz, în Asia Mijlocie, de ce nu se doreşte o asigurare măcar în partea de nord-vest, unde să aibă nişte vecini paşnici, cu care să dezvolte relaţii comerciale profitabile?... Cred că mulţi politicieni ruşi, datorită formaţiei lor, continuă să vadă în NATO un pericol, însă sunt şi din aceia care nu cred în aşa ceva, dar nu se pot împăca cu ideea că Estonia este o ţară liberă.

- Care este atitudinea Guvernului Estoniei faţă de conflictul militar din Cecenia? Preşedintele Lennart Meri a condamnat intervenţia ruşilor în Cecenia şi a refuzat chiar să participe la Summittul şefilor de state de la Istanbul. Parlamentul Estoniei şi-a exprimat de asemenea atitudinea negativă faţă acţiunile militare ale armatei ruse. Ce credeţi Dvs. despre acest conflict militar?

- Chiar azi-dimineaţă ministrul nostru de Externe a exprimat atitudinea guvernului faţă de acest conflict, care este una de condamnare a intervenţiei în forţă a armatei ruse. În general, în Estonia e de remarcat o atitudine unitară faţă de conflictul din Cecenia, atвt la nivelul conducerii ţării, cвt şi în societate. La Tallinn au avut loc demonstraţii de protest ale studenţilor în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse, despre care presa străină şi cea rusă au scris pe larg. Estonia înţelege foarte bine esenţa conflictului din Cecenia, pentru că avem istoria noastră tristă care ne spune multe despre esenţa imperialismului rus. Chiar dacă statutul nostru este altul decвt al Ceceniei, Estonia fiind membră în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în Consiliul Europei, noi credem că trebuie să avem o atitudine foarte clară şi hotărвtă în această problemă.

- Dar nu vi se pare că ţările occidentale ezită cumva să se pronunţe pe marginea acestui conflict? Chiar la Summittul de la Istanbul Preşedintele american a încercat să relativizeze într-un fel intervenţia în forţă a armatei ruse.

- Eu cred mai curвnd că occidentalii au avut o reacţie cam întвrziată, le-a trebuit prea mult timp pentru a înţelege ce se întвmplă cu adevărat în Cecenia. Acum avem destule reacţii de condamnare a intervenţiei ruse, chiar din partea Preşedintelui Clinton. Vocea Estoniei nu mai este singulară, ea răsună acum într-un cor bine articulat.

1 2

Următoarea pagină