|
Summer's almost gone
şi îţi voi scrie un
poem pe malul mării
Dragostea mea
îţi voi scrie un poem
cu degetul pe aer
Dragostea mea
îţi voi scrie în carnetul de telefoane
Dragostea mea
îţi voi scrie un poem
pe un zid din Music Pub
îţi voi scrie Dragostea mea
un poem în trenul
Cluj-Bucureşti
în autobuzul cu care voi merge
în avionul Chişinău-Sankt Petersburg
dar iubită a mea
micuţa mea păpuşă
sunt acum pe prima bere
şi valurile mării
vor şterge tot
vântul va zbura
literele voi pierde
carnetul de telefoane
cineva va acoperi
inscripţiile din Pub
trenul va merge
(fii atent greşeli gramaticale)
în afară
avionul se va prăbuşi
eu mă voi îmbăta
iubită a mea
vara mă va duce acasă îmi voi
tatua corpul cu
un poem pentru
tine şi îl voi
îngropa adânc
la doi metri
cu un pachet de
ţigări doi cercei
o brăţară o aluniţă
pe ceafă
nasturii de la blugi
şi Dragostea mea
Aproape viu
picioarele mele m-au părăsit
acum sunt amorţite pradă
ţânţarilor
mâinile mele fac ceea ce
eu nu vreau ele scriu
cuvinte fără nici un rost
gândurile mele sunt departe
sunt obosit pisică
sunt aproape viu şi asta
mă irită
străzile mă poartă aiurea
pământurile secătuite ale patriei
mă cheamă acasă
ele îmi cer sângele meu
nu îţi cer decât să-mi
faci o cafea să-mi dai o ţigară
două cartuşe şi
să stai liniştită
Patrie amputată
în oraşul ăsta toţi sunt
nefericiţi pe pământurile astea
e o linişte înainte de
explozie da iubită plec
plec pe pământurile
patriei mele
acolo toţi îşi trăiesc bucuria
de a nu cunoaşte
bucuria de a pierde
de-a nu fi călcat de-o
maşină de-a creşte
copii nefericiţi de a
mânca şi a nu borî
(sorry, vomita) niciodată
plec acolo iubită
patria mea e acolo unde
sunt eu
dragoste dragoste dragoste
tu m-ai făcut fericit
m-ai făcut să uit totul
asta n-am să ţi-o uit
niciodată
plec
Basarabia go home
da aşa e mai bine
ultima oară când ne-am
văzut erai tristă că plec
şi totuşi tu ai plecat prima
eu îţi făceam cu mâna
când troleul te ducea
eu îmi dezlipeam posterele
cu Jim de pe pereţi
eu îmi făceam bagajele
şi mă gândeam la tine
la muşcăturile de pe urechi
la zgârieturile de pe spate
eu beam şi ţi-am promis
că nu mai fumez iarbă
eu ţi-am promis că totul
va fi bine ce bine ar fi
să pot să am grijă de tine
mi-ai zis
da şi coboram
scările şi pe pereţi am
văzut Basarabia go home
şi am înjurat şi am dat
cu pumnul în perete
şi am zis
I'll be back
Hi's death
un ţânţar mi se aşază pe mână
cât de deteriorat trebuie
să fie acest ţânţar dacă
nu poare aştepta trei zile de viaţă
îl omor
corpul meu e cenuşă
aruncată peste tot
moartea se teme de mine
fiecare are ceva de pierdut
corpul meu e un mormânt deschis
nu mai am de pierdut nimic
casca îmi presează creierul
şi muzica răsună în
pieptul gol
mica mea azi te-ai întors în
oraşul nostru
acum plec dar poate
mă voi întoarce la tine
şi vom avea amândoi
o moarte veselă
Fată iubire
fată iubire acum trenul
probabil te duce din
oraşul nostru
înainte de a urca în
tren te-ai fi gândit
la ăla care acum scrie
care venea la tine şi acum
nu
fată iubire eu plec
eu în toată ziua plec
din capitala lor (voastră?
noastră?)
ştii cât urăsc drumurile dar
trebuie trebuie să uit şi nu pot
fată iubire lasă-ţi capul
pe umărul meu să plecăm
amândoi
Unplugged
merg pe străzile pe care
fată am trecut cu tine
pe care am fost
cu tine în unplugged
fantomele bântuie prin apropiere
sângele se ridică până la genunchi
ridic un pumn şi îmi clătesc gura
fată dar mi se face şi mai dor
fată dar mi se face şi mai sete
plămânii sunt uscaţi
şi mai aprind o ţigară
ochii sunt prinşi în capcane de sânge
fată încep să vorbesc cu tine
încep să te întreb
să te ascult
şi privesc cum merg
mai departe
eu cu mâna stângă ridicată
în sus în care ţin o frânghie
cu capul meu ce se ridică
la cer ca un balon
plin de fum
F.M.
mi-ai zis că ai simţit
înainte de a mă întâlni
că se va întâmpla ceva
că viaţa ţi se va schimba
sau aşa ceva
fată frumoasă vină şi fă-mi
o poză când stau întins
în pat şi abia-mi ridic
ţigara până la gură
fată fă-mi o poză
şi plec
eu te-am iubit pur şi simplu
e rău? te-am iubit cum
noaptea acum îmi acoperă
creierii cum fumul îmi
inundă plămânii
dar, da, pa!
fată frumoasă vină şi fă-mi
o poză când stau întins
în pat şi abia-mi ridic
ţigara până la gură
fată fă-mi o poză
şi plec
Tu
cuvintele oricum nu spun nimic
stau întins în pat şi mă
gândesc la tine
fată poate şi tu stai
la fel acum
poate ai băut o cafea
ai ascultat Doors sau
Radiohead poate eşti
tristă fată vara abia
începe trenurile în
fiecare zi vin după mine
mi-am cărat bagajele aici
stau întins în pat
mă gândesc la tine
şi aştept cât mai repede
să plec
Eu
fată dragostea noastră a
fost un lung gard de sârmă
o despărţire sadică atunci
când te petreceam la gară
când mă aşteptai
privesc copacii printre
gratii şi e atât de uşor
să ies din cameră afaaară
afară şi să culeg porumbrele
un copac de porumbrele şi
jos o tufă de cânepă
un câine vagabond cu
cureluşă la gât
mai fac 20 de flotări
ascultând trosniturile muşchilor
& sepultura
|
Alexandru Vakulovski
Inapoi la cuprinsul numarului