Mai, socialism, patimi liberale

În prima decad? a lunii mai în Republica Moldova se reia eternul r?zboi al simbolurilor. Mai întâi, 1 Mai, „ziua solidarit??ii oamenilor muncii”, popular? în URSS, pe care sociali?tii lui Dodon au preluat-o de la comuni?ti, cu întreaga-i recuzit? de sloganuri, demonstra?ii ?i steaguri ro?ii. E drept c? gradul de ideologizare a acestei s?rb?tori a mai sc?zut: televiziunile „ostile” PSRM au prezentat secven?e cu oameni de la ?ar?, mul?i în stare de ebrietate, care nu ?tiau s? r?spund? la întreb?ri elementare despre semnifica?ia s?rb?torii la care participau. Dar au m?rturisit cu inocen?? c-au fost adu?i cu autobuzele la Chi?in?u ?i pl?ti?i cu câte o sut? de lei.
Înf??i?area, limbajul acestor manifestan?i confuzi mi-au amintit de „aleg?torii” din Transnistria, teleporta?i parc? din filmele sovietice, mohorâte ?i depresive. Fuseser? ?i ei pl?ti?i ?i adu?i în mod organizat s? voteze pentru Dodon în alegerile preziden?iale de anul trecut. De 1 Mai sociali?tii au invocat solidaritatea muncitorilor de pretutindeni, mai ales a celor din fosta URSS. Doar c? în Moldova oamenii muncii s-au cam r?rit, iar întreprinderile de stat cu numero?i angaja?i, concentrate mai ales în Chi?in?u, pot fi num?rate pe degete.
Al?i moldoveni, mai pu?in sensibili la miturile sovietice, au mers „la natur?”, cum zice basarabeanul, cu saco?a de frig?rui în mân?, doar c? de aceast? dat? peisajul din parcurile ?i crângurile din preajma Chi?in?ului era traumatizat de recentele intemperii. Despre dezastrul care r?mâne în urma acestor picnicuri – tone de gunoaie ?i resturi menajere – se vorbe?te prea pu?in, de?i este o grav? problem? ecologic? ?i de etic? a comport?rii umane.
De 9 mai, un alt bucluc. În acest an parlamentarii au hot?rât s? legifereze ziua de 9 Mai drept Zi a Europei, f?r? a anula Ziua Victoriei. Acest fapt l-a scandalizat pe Dodon, care a amenin?at c? nu va promulga legea. Omul nu vrea s? admit? ideea c? izbânda sovietic? în cel de-Al Doilea R?zboi Mondial poate coexista cu celebrarea p?cii ?i colabor?rii între na?iuni care, înainte, luptaser? pe p?r?i diferite ale baricadei. Neostalinism marca PSRM.
Dodon se înc?p??âneaz? s? apere exclusivitatea zilei de 9 mai, întrucât pentru Moscova e vital s? p?streze triumfalismul sovietic, ca parte a soft power-ului rusesc în Basarabia, unde corup?ia ?i s?r?cia generate de guvern?rile pretins proeuropene din ultimii opt ani îi asigur? lui Putin o fertil? baz? electoral?. S? vedem dac? pre?edintele ales cu cântec se va speria de avertismentul spicherului Andrian Candu c? Parlamentul va revota legea ?i dac? va accepta s? mearg? la un referendum de demitere a pre?edintelui de dragul militarismului rusesc. La câte referendumuri a promis pân? acum socialistul, înc? unul n-ar mai însemna mare lucru.
În orice caz, schimbul acesta de replici, Ziua Victoriei vs. Ziua Europei, va ocupa spa?iul mediatic ?i va între?ine pasiuni, ping-pongul de la vârful puterii se va derula cu roluri precis distribuite: pe de o parte, „combatantul proeuropean”, sincronizat cu lumea modern? (am numit majoritatea parlamentar? coordonat? de Plahotniuc) ?i, de cealalt? parte, „partizanul sovietic”, retrograd ?i antioccidental, în persoana lui Dodon. De?i a sfidat de mai multe ori Constitu?ia, „partizanul” continu? s? mineze poduri f?r? ca vreo sesizare a organelor de drept s?-i fi tulburat misiunea.
Luna mai adaug? scenei politice ?i o intrig? poli?ist?. Din filmul complex al raidurilor procuraturii ?i CNA-ului la prim?ria Chi?in?u, soldate cu arest?ri inopinate, afl?m c? Nistor Grozavu, viceprimarul Chi?in?ului, colaboreaz? fructuos cu anchetatorii, motiv pentru care a fost plasat în arest la domiciliu, spre deosebire de ceilal?i re?inu?i în dosarul parc?rilor cu plat?, trata?i cu mai pu?in? clemen??. Avocatul lui Grozavu contest? îns? afirma?iile procurorilor despre pretinsa recunoa?tere a vinei din partea clientul s?u, a?a încât nu e clar dac? se poate face o paralel? cu cazul Shor, cel care s-ar fi „sp?lat” de p?cate prin autodenun? ?i pâr? la adresa partenerului s?u de afaceri Vlad Filat.
Primarul Dorin Chirtoac? consider? c? dosarul parc?rilor cu plat?, ini?iat înc? în toamna anului 2015 ?i reluat abia acum, are conota?ie politic?. Mai ales c?, iat?, coinciden?? sau nu, Curtea de Apel a admis, tot în aceste zile, demersul sociali?tilor de organizare a unui referendum de revocare a primarului de Chi?in?u. A fost arestat ?i un alt demnitar liberal de rang înalt, ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, acuzat ?i el într-un dosar de corup?ie. Aceast? serie de arest?ri în rândurile liberalilor sunt v?zute unanim de anali?tii politici drept un mod de presiune asupra PL, care se opune proiectului de vot uninominal, avansat de Vladimir Plahotniuc.
În ce prive?te publicul, reac?iile s-au împ?r?it: unii simpatizan?i ai liberalilor îi cheam? s? ias? de la guvernare, s? se al?ture for?elor democratice care lupt? împotriva tandemului Dodon-Plahotniuc; al?ii, din contr?, proclam? „sfâr?itul PL”, care reprezint?, în viziunea lor, un impediment pentru consolidarea Opozi?iei antioligarhice. Sunt, zic ei, ni?te fal?i proeuropeni ?i unioni?ti, la fel ca alt? dat? liderul PPCD Iurie Ro?ca.
În pofida faptului c? au colaborat „responsabil” cu Partidul Democrat, invocând de fiecare dat? cauza european? ?i interesul na?ional, liberalii î?i tr?iesc azi propriul co?mar al unei justi?ii pe care au proiectat-o ?i împ?r?it-o împreun? cu partenerii lor de guvernare. Coordonatorul te menajeaz? atâta timp cât îi e?ti ascult?tor, dac? manife?ti accese de nesupunere, te vei confrunta cu institu?iile statului. Liberalii par s? repete astfel soarta PLDM-ului lui Vlad Filat, în disputa acestuia cu Plahotniuc ?i Partidul Democrat, atunci când s-au situat împotriva fostului premier liberal-democrat. Tot de dragul alian?ei lor cu PD, Mihai Ghimpu ?i colegii s?i de partid au sabotat-o ?i denigrat-o pe Maia Sandu, propus? la func?ia la prim-ministru în vara lui 2015, ?i au atacat-o în alegerile preziden?iale din 2016.
Liberalii, apoi, au dat dovad? de miopie politic? ?i, mai grav, ?i-au sacrificat principiile în numele unei meschine vendete interne, atunci când i-au solicitat lui Igor Dodon, inamicul lor ideologic (!), s?-l demit? pe ministrul „disident” ?i „reformist” Anatol ?alaru. Încurajat de aceast? minge ce i-a fost ridicat? la fileu de adversari, Dodon a promis eliminarea definitiv? a unioni?tilor din guvernul Republicii Moldova ?i ?i-a lansat campania de subminare a armatei na?ionale, blocându-i participarea la exerci?iile interna?ionale organizate sub egida NATO.
Dincolo de ceea ce li se poate repro?a ca ac?iune politic?, declara?iile liberalilor c? sunt victime ale unei justi?ii teleghidate nu trezesc dubii. O justi?ie independent? func?ioneaz? impersonal ?i neutru, de aceea e zugr?vit? cu „ochii” lega?i. O justi?ie independent? nu recunoa?te al?i „senzori” decât legea ?i procedurile sale intrinseci, ?i pedepse?te delictele potrivit probelor acumulate, nu în func?ie de oportunit??i politice. Or, ?antajul cu dosare, activarea lor la comand? este o practic? veche, verificat? în timp, la care nicio guvernare de dup? 1991 n-a vrut s? renun?e.
Mai, socialism, patimi liberale. Ma?inistul care schimb? decorurile în Republica Moldova nu obose?te niciodat?.

This entry was posted in politic. Bookmark the permalink.

Leave a Reply