Poate ar merita să acordăm mai multă atenţie audiovizualului public. La Chişinău eşti asaltat de numeroase oferte media, de televiziuni prin cablu şi posturi FM, încât „Moldova 1†este adesea ultima la care ajungi, zapând. Alta e situaţia în mediul rural, unde un aparat de radio, agăţat de cornişa casei, acum când s-a încălzit şi ţăranul îşi face de lucru prin ogradă, este principala sursă de informaţie şi, în cele din urmă, şi de educaţie pentru el.
Ei bine, la Å£ară fiind, tocmai graÅ£ie acestui decor primăvăratic – un aparat de radio aÅŸezat pe pervazul ferestrei –, am tras cu urechea, pe durata a vreo 4 ore, la programele postului naÅ£ional de radio. Se întâmpla chiar în sâmbăta PaÅŸtelui ÅŸi ce m-a captivat în mod special a fost o emisiune pe teme religioase. Nu era vorba neapărat de semnificaÅ£iile ÃŽnvierii (totuÅŸi, marelui eveniment creÅŸtin i s-a rezervat în aceeaÈ™i zi un spaÅ£iu generos la Radio Moldova), se vorbea despre… combaterea sectelor religioase. „Prozelitismul face ravagii, credinÅ£a noastră ortodoxă e în primejdieâ€, se lamenta moderatoarea, relatând pe un ton amărât cum sunt racolaÈ›i basarabenii de către aceste culte venite din Occident, È™i prezenta declaraÅ£ii ale preoÅ£ilor ortodocÅŸi ÅŸi ale unor mireni îngrijoraÅ£i de extinderea fenomenului. Laitmotivul era: să ne apărăm de invazia confesiunilor străine care diluează „puritatea†relaÅ£iei noastre cu divinitatea.
Nu-mi venea să-mi cred urechilor. O dată, pentru că emisiunea respectivă (nu i-am reÈ›inut denumirea) se difuza la postul public de Radio – instituÅ£ie pentru care cotizează toÅ£i cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv membrii hulitelor confrerii religioase. Åži a doua oară, pentru că aceste culte neoprotestante (numite peiorativ „secteâ€) sunt înregistrate oficial, au o activitate legală în Basarabia. Biserica Ortodoxă îşi vede ameninÅ£at „monopolul asupra sufletelor†– aÅŸa e cu pluralismul religios, ca ÅŸi cu cel politic: provoacă disconfort. CompetiÅ£ia deranjează, e o adevărată piaţă cu „oferte ale mântuiriiâ€, ÅŸi cine este mai atractiv, mai ingenios, mai în pas cu timpul – câştigă. ÃŽnÅ£eleg anxietăţile Bisericii Ortodoxe care îşi vede periclitată supremaÅ£ia, dar ce treabă are cu această suferinţă radioul public, care este subvenÅ£ionat de stat pentru a susÅ£ine diversitatea confesională ÅŸi libertatea de expresie pentru toÅ£i cetăţenii? Audiovizualul public ar trebui să fie o platformă a dialogului ÅŸi a dezbaterilor neîngrădite, nu o tribună a înfierării celui diferit.
Ştim că eforturile de reformare ale companiei „Teleradio-Moldova†sunt anevoioase (marea problemă rămâne calitatea jurnaliştilor) şi nu pot da rezultate peste noapte, însă asemenea derapaje în politica editorială se văd de la o poştă, descalifică instituţia şi contrazic angajamentele pro-europene ale statului moldovean.
Dialogul între culte este o chestiune foarte delicată (căci nu avem aici niÅŸte „puncte de vedereâ€, ci credinÅ£e indestructibile!). Åži mă întreb – ca o temă de reflecÈ›ie – dacă suntem atât de vehemenÅ£i cu fraÅ£ii noÅŸtri creÅŸtini din Occident, cum ne vom armoniza cu musulmanii care au fost, de curând, legalizaÅ£i în Moldova? Nu reuÅŸesc prea bine s-o facă nici europenii, darămite noi!
__________
Adevărul, 29 aprilie 2011