MorÅ£ii în Republica Moldova votează, primesc pensii ÅŸi ajutoare sociale… Nu e o frază dintr-o piesă suprarealist-macabră, e o informaÅ£ie de presă despre realităţile moldoveneÅŸti ale anului 2011. Cei cu cunoÅŸtinÅ£e literare elementare se vor gândi numaidecât la sufletele moarte ale lui Gogol, că tot suntem în parteneriat strategic („secular†– spune Voronin) cu maica Rusie. ÃŽnsă defilarea morÅ£ilor în listele de vot ÅŸi în dosarele de pensie are toate ÅŸansele să-i singularizeze pe moldoveni pe plan european ÅŸi să împingă în uitare fabuloasa ficÅ£iune a clasicului rus, care reclamă, oriÅŸicum, un efort de lectură.
ÃŽn câteva sate din raionul Drochia, scrie ziarul „Adevărulâ€, peste 40 de persoane decedate figurau în lista pensionarilor ÅŸi ridicau până de curând, cu regularitate, sume de bani din fondurile de asistenţă socială. Nu ÅŸtim de cât timp funcÅ£ionează această schemă vicioasă ÅŸi dacă nu cumva s-a răspândit la scară naÅ£ională. Poate că vom afla, deÅŸi ne încearcă scepticismul, deoarece, cum bine îşi amintesc cititorii noÅŸtri, nici până astăzi nu ni s-a spus cine se face vinovat de falsificarea listelor electorale la alegerile din 2009, în special cele de la 5 aprilie, în care persoane decedate participau, s-ar zice, dincolo de mormânt, la viaÅ£a politică. Nu ÅŸtim cât de mari au fost proporÅ£iile fraudei. Văzându-se învingătoare, actuala putere a renunÅ£at prea uÅŸor la ideea de a clarifica evidenÅ£a alegătorilor, deÅŸi această problemă constituia una din acuzaÅ£iile sale forte la adresa guvernării comuniste.
Fenomenul de „reactivare†a morţilor este emblematic pentru starea de lucruri din administraţia publică moldoveană. Haosul, debandada, improvizaţia, aproximaţia caracterizează instituţiile statului la toate nivelele: de la primăria unui sătuc părăsit, în care mai supravieţuiesc doar câţiva bătrâni, până la ministere şi departamente centrale, acolo unde, se presupune, informaţia ar trebui să fie corectă şi exhaustivă. Tristul adevăr este că datele pe care ni le furnizează aceste structuri, atunci când reuşesc să se mobilizeze, sunt vechi şi eronate, depăşite de dinamica vieţii. În aceste condiţii, e foarte greu să pui la punct un program de reforme şi restructurări cerute de imperativul modernizării statului, să atragi fonduri europene care să aducă Moldova mai aproape de civilizaţia contemporană.
Numărarea moldovenilor este o problemă care nu mai poate fi amânată. Åži asta chiar în perspectiva eliminării vizelor de călătorie în Occident. Cu această ocazie, poate ne vom dumeri câţi locuitori are Republica Moldova, câţi dintre ei ar trebui să figureze în listele electorale, câţi au emigrat ÅŸi unde… Un viitor recensământ ar trebui să clarifice niÅŸte date definitorii pentru structura populaÅ£iei din Moldova: raportul tineri/bătrâni, componenÅ£a etnică, proporÅ£ia dintre urban ÅŸi rural, gradul de ÅŸcolarizare, relieful confesional ÅŸ.a.m.d. Fără un sistem serios de evidenţă demografică este imposibil să ai politici de stat realiste, eficiente ÅŸi cu adresabilitate concretă, iar delapidarea banului public va continua.
Cu alte cuvinte, să începem să facem ordine în ograda noastră, dacă vrem să ieşim din marasmul tranziţiei.
__________
Adevărul, 11 februarie 2011