Ce caută rușii în Europa?
Oct 20th, 2014 by vasgar
Atunci când își apăra „specificulâ€, adică dictatura, politicienii ruÈ™i afirmă că È›ara lor nu e Europa. Mai întâi au teoretizat fenomenul oamenii de cultură È™i istoricii (vă amintiÈ›i proiectul-declaraÈ›ie elaborat de Ministerul Culturii de la Moscova, care invoca, respectuos, „tradiÈ›ia dezbaterilor pe acest subiectâ€?), apoi politicienii de genul „trompetă spartăâ€, din categoria lui Jirinovski, cel care spune (în felul său bombastic-caraghios) ceea ce Putin va afirma mai târziu pe un teritoriu în prealabil „afânatâ€, È™i anume că Europa e doar un „ciob†din marea civilizaÈ›ie rusă. ÃŽn final, chiar Putin a declarat că „Rusia e altcevaâ€, nu poate fi măsurată europeneÈ™te, ruÈ™ii nu pot importa modele progresiste, pentru că nu li se potrivesc… ÃŽn acest caz, oligarhii ruÈ™i în frunte cu È™eful lor de la Kremlin ar trebui să fie consecvenÈ›i cu ei înÈ™iÈ™i È™i să respingă nu doar „valorile europeneâ€, străine poporului rus, ci să renunÈ›e È™i la proprietățile pe care le-au achiziÈ›ionat în țările UE – la vilele luxoase È™i la cluburile de fotbal –, È™i la tehnologiile Occidentului, È™i la vacanÈ›ele de pe Coasta de Azur, È™i la gadgeturile electronice (produse È™i ele în Vest), È™i la Internetul inventat de americani. Să îmbrace pufoaica È™i „uÈ™ankaâ€, să-È™i edifice „specificul†în È›inutul urÈ™ilor albi sau printre tăietorii de pădure din adâncurile Siberiei. Asta aÈ™ înÈ›elege eu dedicaÈ›ie totală față de ideea de patriotism rusesc!
Acum, Rusia È™i liderul de la Kremlin, după ce proiectul „Novorossia†a dat chix, au pornit o adevărată campanie de spălare a creierilor în Europa, încercând să convingă opinia publică È™i, mai ales, pe È™efii de stat din aceste țări, că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic grav. ÃŽn estul Donbasului este în vigoare armistiÈ›iul de încetare a focului, se moare mai puÈ›in (în orice caz, nu atât de macabru ca în zilele când a fost doborât Boeingul malaysian), sancÈ›iunile economice trebuie anulate, întrucât sunt decizii politice adoptate „la mânieâ€, „sub imperiul emoÈ›iilorâ€. Că s-a greÈ™it prin aplicarea acestor sancÈ›iuni, putem afla È™i de la ministrul de Externe rus Lavrov, care a adresat lobby-ului rusesc din businessul european (da, există aÈ™a ceva!) îndemnul: „…n-ar trebui să le permiteÈ›i politicienilor care iau decizii să pună politica mai presus de economieâ€. Și asemenea dizertaÈ›ii, trebuie spus, găsesc ecou printre fanii ruÈ™ilor din Uniunea Europeană, în țări precum Cehia, Slovacia, Ungaria. Țări minunate, cu o vocaÈ›ie europeană verificată, dar cu lideri „pragmaticiâ€, care gândesc în felul următor: „Americanii sunt departe, iar ruÈ™ii sunt aproape. De ce să ne facem probleme cu Moscova?â€.
PreÈ™edintele ceh MiloÅ¡ Zeman frecventează în fiecare an forumul economic de la Rhodos, organizat de Vladimir Iakunin, prietenul È™i omul de încredere al lui Putin, È™i spune acolo lucruri foarte confortabile È™i măgulitoare pentru ruÈ™i. Despre premierul ungar Viktor Orbán, vizitat sporadic de „fantoma Ungariei Mariâ€, s-au scris destule „lucruri curioase†ca să le mai reluăm aici. Până È™i noul prim-ministru al Poloniei, dna Eva KopaÄ, a introdus un „bemol†în relaÈ›ia cu Ucraina, afirmând pentru presă că n-ar trebui să punem în faÈ›a ucrainenilor, curajoÈ™i cum sunt È™i plini de speranță după Maidan È™i după riposta lor dârză din Donbas împotriva ruÈ™ilor, scopuri/obiective nerealiste…
Pe acest fundal sau la această etapă a „restaurării încrederii†a intervenit și întâlnirea de la Milano a lui Putin cu liderii europeni. Putin a încercat să construiască poduri de înțelegere, solidaritate și comunicare. L-au stimulat să facă acest demers împăciuitor prietenii săi declarați sau ascunși din UE. Important este însă că troica europeană, cea care contează în luarea deciziilor și menține sancțiunile economice – Germania, Franța și Marea Britanie – nu l-au crezut. I-au reproșat că nu a respectat înțelegerile de la Minsk privind conflictul armat din estul Ucrainei, nu a retras mercenarii ruși și nu a încetat să îi susțină militar pe separatiști. Iar problema principală și sensibilă care îi trezește emoții bătrânei Europe, cea a gazelor rusești care tranzitează Ucraina spre Vest, este de asemenea nerezolvată. Comozii, „burghezii†europeni simt de pe acum cum îi învăluie gerul siberian…
Putin a fost mai clar È™i mai coerent în declaraÈ›ii când s-a referit la statutul celor două republici separatiste din estul Ucrainei, „republicile populare din DoneÈ›k È™i Luhanskâ€. El, Putin, recomandă ca aceste teritorii să rămână în componenÈ›a Ucrainei, dar să fie independente față de Kiev. AÈ™a vede el situaÈ›ia. O cuadratură a cercului, nu alta! De fapt, să ne înÈ›elegem: Rusia nu are niciun amestec, nu poartă nicio răspundere pentru cele întâmplate È™i, mai ales, pentru ceea ce se va întâmpla (după principiul: „Ðагадил, но не признаюÑÑŒ. Ðе Ð¼Ð¾Ñ Ð²Ð¸Ð½Ð°â€ – „Am pângărit locul, dar nu recunosc. Nu e vina meaâ€). Descifrată, această gândire a Kremlinului sugerează că diversiunile, scenariile murdare, poate chiar operaÈ›iunile militare vor continua.
Putin aÈ™teaptă frigul iernii, pentru a vedea cum se comportă rebelii proruÈ™i pe care i-a încurajat È™i îi alimentează logistic, cum va reacÈ›iona Kievul oficial È™i… Europa, cea care are complexul caloriferului (dar nu al celui transilvan, din păcate!). Ceea ce-l deranjează pe Putin È™i-l obligă să meargă în Europa să discute cu niÈ™te „oameni slabi, preocupaÈ›i de tradiÈ›iile lor liberale È™i de drepturile omuluiâ€, adică de niÈ™te nimicuri după criteriile ruseÈ™ti, sunt sancÈ›iunile economice, care îi topesc bugetul țării, dependent de preÈ›ul petrolului. Iar costul barilului e în plină cădere.
***
Parcă presimÈ›ind că nu va obÈ›ine nimic în Europa È™i dorind, pesemne, să se „încarce†energetic, Putin a făcut o vizită la Belgrad, la „fraÈ›ii sârbi†(mercenarii sârbi, în număr mare, luptă alături de separatiÈ™tii ruÈ™i în Donbas – mărturisire făcută de Igor Strelkov). Serbia este o „mică Rusie†în Balcani, acesta este orgoliul ei, e drept cam È™ifonat în ultimele decenii după ce Slobodan MiloÅ¡ević a dat foc fostei Iugoslavii în ideea de a crea „Serbia Mare È™i Purăâ€. ÃŽnaintea lui Putin a poposit la Belgrad, pregătind terenul cultural pentru vizita „alesuluiâ€, regizorul de curte Nikita Mihalkov, care È™i-a lansat ultimul său film, „Solnecinîi udarâ€, la Belgrad. A fost un triumf zgomotos, previzibil în faÈ›a spectatorilor belgrădeni, deÈ™i criticii ruÈ™i consemnează un nou eÈ™ec artistic jenant al fiului celui mai prolific „imnolog†din Rusia.
Dar și Putin, care a primit suprema distincție a Serbiei, Ordinul Republicii, a avut parte de o deziluzie. Președintele sârb, Tomislav Nikolić, care i-a înmânat ordinul după ce l-a gratulat într-un discurs fastuos, a spus că țara sa se află pe drumul integrării europene. Ultima remarcă, așa cum au observat toți cei prezenți la ceremonie, l-a făcut pe Putin să se schimbe la față și să ascundă ordinul primit. Se pare că nici „frații sârbi†nu au încredere în demiurgul de la Kremlin.  (…)
Continuare pe: http://ziarulnational.md/vasile-garnet-ce-cauta-rusii-in-europa/