Literatura germană contemporană

articol: 

Hans Magnus Enzensberger s-a născut în 1929 într-un orăşel din Suabia şi este astăzi, după o lungă şi prodigioasă carieră literară de poet, prozator, eseist şi traducător, unul dintre patriarhii literaturii germane contemporane, alături de Günter Grass (1927) şi Martin Walzer (1927). Debutul său ca poet, în 1957, cu volumul de versuri Apărarea lupilor („Verteidigung der Wölfe”), a avut, aşa cum scriau criticii, „efectul unui trăsnet” în peisajul poeziei germane postbelice.

articol: 

La numai 36 de ani, Juli Zeh se numără printre tinerii autori germani care au confirmat deja, bucurându-se în egală măsură de aprecierea aproape unanimă a criticilor, dar mai ales de un remarcabil succes la public. Primul ei roman, Vultur şi înger (2001), a fost premiat pentru debut, fiind tradus aproape simultan în peste 20 de limbi. Este vorba de o poveste întunecată despre dependenţa de droguri, crime, obsesii amoroase, totul ambalat într-o formă aparentă de policier noir.

articol: 

Născută pe 18 martie 1929, în localitatea Landsberg-Warthe (aflată actualmente în componenţa Poloniei), Christa Wolf a fost distinsă în 2002 cu Deutscher Bucherpreis (Premiul Literar German) pentru întreaga activitate, această prestigioasă distincţie fiind acordată anterior celui mai cunoscut scriitor german, Günther Grass. Juriul a apreciat „curajul cu care s-a implicat în marile dezbateri din RDG şi din Germania reunificată”.

articol: 

Tilman Rammstedt s-a născut în 1975, la Bielefeld, și locuiește în prezent la Berlin. A studiat, așa cum spune el însuși, „foarte multe materii” la Edinburgh (Marea Britanie), Tübingen și Berlin. Spre finalul învățăturii scrie o primă carte de povestiri. Împreună cu Michael Ebmeyer, Florian Werner și Bruno Franceschini creează și animă grupul muzical-literar Fön.
Romanul Împăratul Chinei, pentru care Tilman Rammstedt a cîștigat prestigiosul premiu Ingeborg-Bachmann-Preis în 2008, este cea de-a treia carte a sa.

articol: 

În mediile literare din Germania s-a declanşat un scandal de proporţii, comparabil cu cel stârnit la publicarea primului volum – Decojind ceapa – al memoriilor lui Günter Grass, în care scriitorul recunoştea înrolarea sa – la o vârstă fragedă – în trupele SS. De această dată în centrul disputelor e o tânără scriitoare de 18 ani, Helene Hegemann, cu veleităţi de regizoare şi actriţă, învinuită de un dublu plagiat.

articol: 

Interviu cu scriitoarea Ulla Unseld-Berkewicz, directorul Editurii Suhrkamp
 
- Doamnă Ulla Unseld-Berkewicz, v-aţi format intelectual sub influenţa culturii promovate de „vechea” editură Suhrkamp. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această cultură înainte de a deveni angajata şi, ulterior, directorul editurii?

articol: 

Se spune că, nu cu mult timp în urmă, cunoscutul lingvist şi filozof american, Noam Chomsky, anunţând un seminar deschis, s-a pomenit cu o sală arhiplină, în care se înghesuiau laolaltă oameni feluriţi, unii experţi, alţii atraşi numai de numele savantului. Chomsky nu s-a pierdut cu firea, nu a scos niciun cuvânt, ci doar a început să scrie, foarte repede, fără să dea nicio explicaţie, o mulţime de lucruri complicate pe tablă. După o oră şi jumătate în care nu s-a oprit din scris, a anunţat pauza seminarului şi s-a retras în tăcere.

articol: 

Silke Scheuermann s-a născut în 1973, la Karlsruhe. După absolvirea şcolii, a studiat ştiinţele literaturii şi arta dramatică în Frankfurt, Leipzig şi Paris. De la vârsta de 20 de ani a început să scrie. Pe lângă recenzii, publică poezii şi povestiri în reviste literare şi în antologii. „Mi-am căutat mult timp vocea proprie, de autor”, zice ea. În 2001, Silke Scheuermann a primit cel mai faimos premiu pentru tinerii scriitori: Premiul oraşului Darmstadt – „Leonce-und-Lena”.

articol: 

Mai întâi, Aktionsgruppe Banat „Grupul de acţiune din Banat” (1972-1975), din care a făcut parte şi Rolf Bossert, alături de William Totok, Richard Wagner, Gerhardt Csejka, Ernest Wichner, Johann Lippet ş. a., apoi şi Rolf Bossert se vor cufunda în istoria „întunecatului deceniu”, istorie lipsită de glorie, cenuşie, parcă lipsită de amintiri.

La începutul lunii iunie, a fost la Iaşi Roland Erb, un pasionat traducător din literatura română în limba germană; iată o scurtă enumerare, din memorie, a titlurilor româneşti traduse de el: două ediţii Eminescu, o ediţie Bacovia, alta Blaga, Matca lui Marin Sorescu, romanul Cimitirul Buna-vestire al lui Arghezi, nuvele de Sadoveanu, Jurnalul lui Mihail Sebastian, poeme de Ştefan Augustin Doinaş, de Ana Blandiana etc. şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, romanul subsemnatei, Nudul Dianei (co-traducătoare: Julia Richter).

După ce Academia Suedeză, în toamna anului trecut, a anunţat că Premiul Nobel pentru Literatură îi revine scriitoarei Herta Müller, presa română, culturală sau nu, a început o aprinsă dezbatere în jurul unei singure întrebări: În ce măsură acest premiu este şi al României? Argumentele pro, foarte aprinse şi mai degrabă emoţionale decât raţionale, au invocat locul de naştere, timişorean, al autoarei, şcolile absolvite etc.

Scriitorul german Georg Klein a câştigat anul acesta Premiul Târgului de Carte de la Leipzig (18-21 martie) cu Romanul copilăriei noastre (Roman unserer Kindheit). Într-un cartier din marginea unui mare oraş, printre blocuri noi şi barăci militare americane, nişte copii învaţă să recunoască şi să ocolească răul. O carte radical autobiografică şi, totodată, magic-fantastică, despre universul copilăriei în care umorul febril se împleteşte cu înţelegerea sumbră a lucrurilor.

Martin Walser s-a născut la 24 martie 1927, în regiunea Bodensee (Constance). A făcut parte dintre scriitorii celebrului „Grup 47” şi este socotit una dintre cele mai importante voci ale prozei germane contemporane. Regiunea natală, unde trăieşte şi în prezent, este cadrul multora din cărţile lui. A studiat literatură, istorie şi filozofie la Regensburg şi Tübingen, perioada în care a fost preocupat de Franz Kafka. Numeroase premii îi însoţesc cariera încă de la primul roman publicat, Ehen in Philippsburg (1957).

Scriitoarea germană Katja Lange-Müller s-a născut la 13 februarie 1951, în Berlinul de Est, districtul Lichtenberg. Tatăl ei a fost director adjunct al televiziunii din RDG. Mama sa, Ingeburg Lange, a ocupat mai multe funcţii în conducerea de partid din RDG: adjunct al Camerei Poporului, membru al Comitetului Central al SED, precum şi candidat în Biroul Politic.

Thomas Brussig s-a născut în 1965 la Berlin, a crescut în partea de est a oraşului şi a exercitat diferite meserii după ce şi-a luat bacalaureatul. A studiat apoi sociologia şi dramaturgia şi a debutat în 1991, cu un roman, Wasserfarber („Acuarele”), sub pseudonim (Cordt Berneburger). În 1996, i-a apărut romanul Helden wie wir („Eroi ca noi”), care l-a făcut celebru, fiind tradus în numeroase limbi şi ecranizat.