Revista revistelor

Marca distinctivă a acestui număr sunt sintezele. Redactorul-șef, Valentina Tăzlăuanu, întreprinde o radiografie a pieselor lui Matei Vișniec, o investigație în miezul creației sale dramaturgice, din care ar putea rezulta o adevărată monografie.

Faimoasa revistă clujeană publică în nr. 1/2018 un interesant dosar intitulat „Părinți și copii. Secvențe dintr-un album de familie”, girat de Ruxandra Cesereanu. Ce am moștenit spiritual (și nu numai) de la părinții noștri? Care sunt rădăcinile psihice și sufletești ale unui scriitor?... Răspund Mariana Codruț, Ana Barton, Irina Petraș, Mihail Vakulovski, Andrei Codrescu, Ana Blandiana, Dora Pavel, Ioana Pârvulescu, Robert Șerban, Florin Irimia, Vitalie Ciobanu, Marius Chivu, Simona Popescu, Gabriela Adameșteanu și Ruxandra Cesereanu.

Acest număr de revistă se deschide cu un text al Valentinei Tăzlăuanu despre Umberto Eco, fascinantul prozator, semiolog și… cetățean al universului care a fost, până de curând, contemporan cu noi. Autoarea observă filonul ludic, ironic care străbate romanele lui Eco, dar și opera sa eseistică: „Fibra scrisului său, în același timp cartezian și jucăuș, vibrează intens și se desfoliază spontan, nutrită de atitudinea ironică ce-i străbate, expresiv și explicit, întreaga creație.

Nicolae Manolescu scrie în editorialul său despre criza manualelor de la începutul anului școlar și combate ideea Ministerului Educației de la București de a introduce materiale didactice obligatorii, altfel spus, de a elimina sursele didactice alternative. Și mai deploră dl Manolescu proasta cunoaștere a limbii române de către oficialitățile statului, care ar trebui obligate să treacă un test de ortografie – o exigență minimă pentru a ocupa un post de ministru.

Așa cum obișnuiește, Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al revistei, conturează în editorial tema de referință a numărului. De această dată este vorba despre Critică și spirit critic. „Calitatea de discurs „de a doua mână” a criticii este sursa destulelor frustrări ale celor ce o profesează. Un motiv în plus, pentru mulți dintre ei, de a-și depăși restricțiile și de a se lansa temerar în alte genuri. Adesea criticii scriu eseu, dar și poezie, roman, piese de teatru, reflecții filozofice, analize social-politice.

Primul număr din acest an ia în dezbatere destinul culturilor naționale în contextul globalizării: o temă care este supusă mereu unor revizuiri din perspectiva evenimentelor care zdruncină lumea. În editorialul său, intitulat „Valori specifice versus valori generale”, Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al revistei, scrutează problema și de la nivelul actantului: „Pentru un om al scrisului chestiunea se pune și mai tranșant.

Revista „Orizont”, care apare la Timișoara, publică în nr. 3 (martie)/2017 o anchetă incitantă, coordonată de Cristian Pătrășconiu: „Cum comentați acest citat din Jurnalul lui Kafka: „Germania a declarat război Rusiei. După-amiază am mers la înot” (2 august 1914).” Sunt invitați să opineze scriitori, istorici și publiciști. Spicuim din diversele răspunsuri. 

Noutatea primelor două numere din acest an din sumarul Revistei literare (subintitulată, repetat, publicație de LITERATURĂ…) este rubrica Synthesis, susținută de academicianul, eminescologul Mihai Cimpoi. Fragmentele de text publicate până acum (câte două pagini de revistă), care anunță un posibil foileton exegetic, se intitulează „Cruda taină” existențială eminesciană. Citat, pentru a redescoperi stilul inconfundabil/inimitabil al lui M.

Dintr-o revistă reții mai mult interviurile și anchetele pe un subiect interesant, de actualitate, la care răspund scriitori care au ce spune și, de cele mai multe ori, o spun memorabil.

Un număr de revistă bogat și variat în autori și teme. Valentina Tăzlăuanu, redactor-șef al publicației, redă, în loc de editorial, câteva impresii de lectură pe marginea romanului Solenoid – evenimentul editorial al anului trecut. „Stratificarea de planuri, jocul perspectivelor auctoriale, încrengătura de motive, o anumită incandescență a ideilor și interogațiilor asupra ființei și a destinului său în lume, fac din acest ultim roman al lui Mircea Cărtărescu un tur de forță în proza românească de azi.”

Prestigioasa revistă Lettre internationale, ediția română, ce apare sub egida Institutului Cultural Român, oferă în numărul său de vară un bogat și variat repertoriu de teme și autori. La secțiunea Istorie, Anne Applebaum vorbește despre epopeea formării statului ucrainean, care dă o formă și un conținut mai clar identității ucrainene, întrucât Kievul, oraș controversat, a fost privit de slavii de răsărit drept leagăn al civilizației lor.

Despre concetățenii noștri din nordul Bucovinei aflăm câte ceva din revista Glasul Bucovinei, redactor-șef Alexandrina Cernov, editată de Institutul Cultural Român.

A apărut primul număr din acest an al revistei „Sud-Est cultural”. Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al publicației, își dedică editorialul unei apariții editoriale care a suscitat numeroase ecouri - volumul „Românii în goana după happy-end”, scris de istoricul și diplomatul polonez Bogumil Luft.