Revista revistelor

QUADRAT nr. 3/2020
 

În editorialul său, „Despre responsabilitate”, Marcel Gherman abordează – stil ofensiv, comparații îndrăznețe – un subiect delicat, și anume dacă interesul public trebuie să prevaleze asupra interesului privat: „Aplicat în domeniul culturii, acest principiu presupune că un literat sau un artist nu trebuie să se preocupe exclusiv de realizarea propriei cariere și de promovarea propriei persoane, ci ar trebui să mai facă și ceva pentru colegii săi de breaslă, și pentru cultură în ansamb

Variat și consistent nr. 3 din acest an al revistei „Sud-Est cultural”. Editorialul lui Marcel Gherman are un titlu percutant, „Despre inepție”, și un limbaj direct, fără false politețuri. Lipsa de educație, lenea, sunt tarele care marchează lumea contemporană, cu nenorocirile și suferințele ei:

În acest an, 2020, foarte încercat, revista Sud-Est Cultural împlinește 30 de ani de la fondare. O aniversare remarcabilă, care certifică și întărește edificiul cultural și identitar al românilor din Basarabia.

O mini-bibliotecă – colecția revistei „Sud-Est cultural”
 

„Sud-Est cultural” – Cititori, autori, biografii și opere
 

Sud-Est cultural, nr.2/2019
 
Un număr dens, cu texte interesante – cronici de carte, sinteze literare, eseuri, poezie, proză, fragmente de teatru… –, așa cum redacția și-a obișnuit de mult cititorii.

Revista literară, nr.10/2018, publică un grupaj de texte despre Aureliu Busuioc, de la a cărui dispariție s-au împlinit, pe 9 octombrie, șase ani. Mircea V. Ciobanu își intitulează articolul „Actualitatea după Busuioc”, remarcând autenticitatea și, evident, actualitatea operei acestuia.

Revista literară, nr. 9/2018
 

Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al publicației, evocă în editorialul său spiritul de creativitate intensă al trupei Teatrului „Luceafărul” din anii ’60. Renumita promoție reformatoare a școlii de teatru „Șciukin” de la Moscova, în frunte cu triada Ion Ungureanu, Sandri Ion Șcurea și Ilie Todorov – trei regizori care au dat un alt chip artei scenice din Moldova. Cohorta luceferistă a lăsat în urma ei o legendă: cea a revirimentului cultural românesc într-o Basarabie abia ieșită din stalinism.

Interesant, dens, nr. 5 al Revistei literare din acest an.

Marca distinctivă a acestui număr sunt sintezele. Redactorul-șef, Valentina Tăzlăuanu, întreprinde o radiografie a pieselor lui Matei Vișniec, o investigație în miezul creației sale dramaturgice, din care ar putea rezulta o adevărată monografie.

Faimoasa revistă clujeană publică în nr. 1/2018 un interesant dosar intitulat „Părinți și copii. Secvențe dintr-un album de familie”, girat de Ruxandra Cesereanu. Ce am moștenit spiritual (și nu numai) de la părinții noștri? Care sunt rădăcinile psihice și sufletești ale unui scriitor?... Răspund Mariana Codruț, Ana Barton, Irina Petraș, Mihail Vakulovski, Andrei Codrescu, Ana Blandiana, Dora Pavel, Ioana Pârvulescu, Robert Șerban, Florin Irimia, Vitalie Ciobanu, Marius Chivu, Simona Popescu, Gabriela Adameșteanu și Ruxandra Cesereanu.

Acest număr de revistă se deschide cu un text al Valentinei Tăzlăuanu despre Umberto Eco, fascinantul prozator, semiolog și… cetățean al universului care a fost, până de curând, contemporan cu noi. Autoarea observă filonul ludic, ironic care străbate romanele lui Eco, dar și opera sa eseistică: „Fibra scrisului său, în același timp cartezian și jucăuș, vibrează intens și se desfoliază spontan, nutrită de atitudinea ironică ce-i străbate, expresiv și explicit, întreaga creație.

Nicolae Manolescu scrie în editorialul său despre criza manualelor de la începutul anului școlar și combate ideea Ministerului Educației de la București de a introduce materiale didactice obligatorii, altfel spus, de a elimina sursele didactice alternative. Și mai deploră dl Manolescu proasta cunoaștere a limbii române de către oficialitățile statului, care ar trebui obligate să treacă un test de ortografie – o exigență minimă pentru a ocupa un post de ministru.

Așa cum obișnuiește, Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al revistei, conturează în editorial tema de referință a numărului. De această dată este vorba despre Critică și spirit critic. „Calitatea de discurs „de a doua mână” a criticii este sursa destulelor frustrări ale celor ce o profesează. Un motiv în plus, pentru mulți dintre ei, de a-și depăși restricțiile și de a se lansa temerar în alte genuri. Adesea criticii scriu eseu, dar și poezie, roman, piese de teatru, reflecții filozofice, analize social-politice.

Primul număr din acest an ia în dezbatere destinul culturilor naționale în contextul globalizării: o temă care este supusă mereu unor revizuiri din perspectiva evenimentelor care zdruncină lumea. În editorialul său, intitulat „Valori specifice versus valori generale”, Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al revistei, scrutează problema și de la nivelul actantului: „Pentru un om al scrisului chestiunea se pune și mai tranșant.

Revista „Orizont”, care apare la Timișoara, publică în nr. 3 (martie)/2017 o anchetă incitantă, coordonată de Cristian Pătrășconiu: „Cum comentați acest citat din Jurnalul lui Kafka: „Germania a declarat război Rusiei. După-amiază am mers la înot” (2 august 1914).” Sunt invitați să opineze scriitori, istorici și publiciști. Spicuim din diversele răspunsuri. 

Noutatea primelor două numere din acest an din sumarul Revistei literare (subintitulată, repetat, publicație de LITERATURĂ…) este rubrica Synthesis, susținută de academicianul, eminescologul Mihai Cimpoi. Fragmentele de text publicate până acum (câte două pagini de revistă), care anunță un posibil foileton exegetic, se intitulează „Cruda taină” existențială eminesciană. Citat, pentru a redescoperi stilul inconfundabil/inimitabil al lui M.

Dintr-o revistă reții mai mult interviurile și anchetele pe un subiect interesant, de actualitate, la care răspund scriitori care au ce spune și, de cele mai multe ori, o spun memorabil.