Nr. 1-2 (245-246), ianuarie-februarie 2016

Poezia Marianei Codruț impresionează prin profunzime, plinătate de sens și rafinament. Fără a fi ermetică și erudită ostentativ, poeta din Hiatus (Pitești, Paralela 45, 2015) are instrumentarul liric potrivit şi curajul de a merge întotdeauna până la esențe. Jumătățile de măsură îi repugnă. Ea coboară în straturile adânci ale vieții și ale sufletului, și le sondează neiertător, până în ultimele consecințe.

Nu există capodopere în cartea Aureliei Borzin De-ale vieţuitoarelor (Bucureşti, Editura Vinea, 2014). Lyotardiana demitizare şi desacralizare a spaţiului literar sunt asistate – parcă pentru puritatea experimentului – de un discurs care tinde spre barthesianul „gradul zero al scriiturii”. Elegii, dar fără interogaţii sfâşietoare; ode, dar fără semne de exclamaţie; satire, dar fără sarcasm. Termenul „realism”, inaplicabil poeziei, aici s-ar potrivi în scop explicativ-demonstrativ: o realitate fără etalarea atitudinii (fie critică, fie elogios-poetică).

Sunt două motive principale pentru care volumul de proză al lui Nicolae Spătaru, Îngeraşul purta fustă mini, îmi aminteşte mult de proza românească a generaţiei ’80:
1. Acţiunea unor povestiri are loc exact în acea perioadă.
2. Tot în anii ’80 ai secolului trecut descopeream valul de prozatori români care s-au impus în cvasitotalitatea lor în genul scurt.

Literatura română din Basarabia are, în torpoarea ei funciară, aspectul unei ființe primare: stihială și impredictibilă, eclectică și inconsecventă, totuși, reușește să rămână o constantă și un reper de neocolit în pei­sajul culturii locale. Din păcate, arată în continuare ca un organism amorf și atemporal, în așteptarea bisturiului demiurgic. Mai exact, a actului critic, capabil să-i dea o formă istorică, un sens și o finalitate estetice.

Lista nominalizărilor şi a laureaţilor celor mai râvnite premii literare din România – Premiile Revistei „Observator cultural”.
 
 
Memorialistică
Ana Dragu, Mâini cuminţi. Copilul meu autist, Editura Polirom
Vasile Ernu, Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor, Editura Polirom
Eugen Negrici, Sesiunea de toamnă, Editura Cartea Românească

Înmormântări, flori de mărgele. De ceva vreme, mă gândesc la o istorioară pe care mi-a povestit-o cineva cu îndurerare. Una din acele istorioare neînsemnate de care sunt pline satele noastre. La ţară ritualul înmormântării mai păstrează aproape toate însemnele, iar cel cu pomenile de bănuţi pe la fântâni rămâne cu înţelesul său neschimbat.

Vorbeam în editorialul din ultimul număr din 2015 al revistei Contrafort despre starea de captivitate a Republicii Moldova, care este doar o aparenţă de stat, cu instituţii, servicii, miniştri, parlamentari, directori, ambasadori… Concesionarea Aeroportului Chişinău unor firme ruseşti, conectate la cercurile politice din Moldova, atacurile raider din bănci, preluarea ostilă a mai multor întreprinderi, dispariţia mil