Câinele de bronz, de Emanuela Iurkin (Rotonda, roman, debut). Broșată, 96 pag.
Un roman-confesiune, secvențial, cu fotografii „mai vechi” – familia, tatăl…, dar și fotografii „mai recente” – iubitul, care, toate împreună, spun o poveste dramatică, încărcată de suferință. Emanuela Iurkin are un debut promițător.
* * *
„Am citit cu bucurie fiecare frază – impecabil formulată – din romanul Emanuelei Iurkin. Ceea ce reușește ea să facă în acest text e visul oricărui autenticist: suprapunerea maximă dintre discurs și trăire. Acțiunea se desfășoară, de fapt, în mintea/sensibilitatea/fluxul experiențial al unui eu narativ vulnerabil și lucid – perfect transparent sieși, în cele mai intime resorturi, fapt ce-l face, tocmai, neîncrezător în ceea ce simte – care e un loc al deschiderii pline de dragoste spre alte două personaje centrale, ambele masculine. Unul e tatăl absent, făcut prezent prin adresare – adresare ce ia forma romanului însuși, – iar celălalt e iubitul care, devenit absent, își face simțită urma în însăși vocea și sensibilitatea povestitoarei. Prin atenția egală la peisajul interior și la detaliile afective ale șirului de situații descrise, vocea, fără a înceta să fie singulară, reușește să-i ofere cititorului două posibilități: a empatiza cu ea și a-i permite să te consoleze.” (Alex Cosmescu)
______
Marian Voicu, Matrioșka mincinoșilor. Fake news, manipulare, populism. Editura Humanitas, 2018
Marian Voicu ne ajută să răzbim prin hățișul de știri false și manipulări media menite să subjuge individul, să-i anihileze spiritul critic.
„Cartea lui Marian Voicu este o demonstrație impecabilă, pasionantă și minuțioasă. Ea oferă imaginea unui moment istoric și reconstituie modul în care Rusia lui Putin poartă un război împotriva Occidentului și valorilor sale, exercitând totodată un control totalitar și asupra propriei societăți. România este parte din acest nou război subteran, în care luciditatea devine o formă de patriotism. Textul lui Marian Voicu reactivează, în acest univers de clone și minciuni, busola simțului critic.” (Ioan Stanomir)
„Fake news au devenit motorul unei noi realită?i, expresia unei noi epoci ? cea a postadev?rului. Suntem alimenta?i cu?ți, expresia unei noi epoci – cea a postadevărului. Suntem alimentați cu fake news care ne sunt livrate de motoare informaționale uriașe. Rețelele sociale au devenit rețele ale radicalizării sociale, iar știrile fake se răspândesc asemenea unei bacterii sau unui virus, infestând corpul social sănătos.” (Marian Voicu)
__________
Vladimir Bulat, Forme geometrice. Un eseu despre artistul Dumitru Russu-Scvorțov și opera sa. Editura ARC, 2018
O cuprinzătoare analiză realizată de colegul nostru, criticul de artă Vladimir Bulat, pe marginea creației sculptorului Dumitru Russu-Scvorțov – un artist basarabean talentat, trecut pe nedrept într-un con de umbră în ultimele decenii. Ideea lucrării (o carte-album) aparține Marianei Scvorțov, fiica artistului, pe care Editura ARC a valorificat-o.
„Dincolo de opera neîncheiată a artistului Dumitru Scvorțov (…), avem parte și de un portret complet al omului Scvorțov, al pedagogului, părintelui, mentorului. Am întredeschis o fereastră spre un univers bogat, chiar dacă deloc singular, dar vorbim despre ceva foarte individual, prins în menghinea unor realități care nu i-au permis artistului să se desfășoare plenar, nici măcar la cota unei mulțumitoare „linii de plutire”. Greu de intuit sau de prezis cum s-ar fi comportat sau cum ar fi creat dacă prindea vremurile descătușării creatoare și morale de după disiparea sistemului sovietic. Dar e cert că suntem în fața unui caz de intelectual artistic schilodit de regimul comunist.” (Vladimir Bulat)
_________
Mari demnitari ai Țării Moldovei în domnia lui Ștefan cel Mare, de Valentina Eșanu (Cartier istoric).
Legată, 448 pag.
O carte de istorie importantă, cu multe elemente de noutate despre anturajul domnitorului de-a lungul anilor – nicio personalitate, oricât de puternică și de înzestrată, nu evoluează singură pe scena politică –, care va completa biblioteca dvs. în anul Centenarului Marii Uniri.
* * *
„În ultimele decenii s-au efectuat ample cercetări privind domnia lui Ştefan cel Mare și Sfânt, fiind vorba atât de marele voievod, cât și de politica sa internă şi externă, de programele sale politice, culturale şi ecleziastice. De cele mai multe ori, în istoriografia românească în centrul atenției investigațiilor dedicate acestei perioade s-a aflat personalitatea lui Ștefan cel Mare, cu capacitatea sa ieșită din comun de a examina și de a lua decizii, de a acționa în multitudinea de situații și probleme pe care i le-a pus în față viața, istoria cu multiplele lor fațete în condiții de pace, de război și multe alte împrejurări și activități. Cu toate acestea, continuă să rămână neelucidate un şir de aspecte privitoare la această epocă, în special, în cele ce ţin de personalităţile din anturajul direct al voievodului şi al curţii sale. Scoatem în evidență aceste din urmă aspecte, deoarece voievodul a putut să se manifeste din plin, pe cele mai diverse planuri, nu numai datorită calităţilor sale personale, dar şi prin contribuţia şi activitatea unui anumit cerc de mari bărbaţi ai Țării Moldovei, care s-au format şi s-au manifestat în calitate de înalţi demnitari de stat, de comandanţi militari, oameni de cultură şi care, prin efortul lor conjugat de susţinători ai lui Ştefan cel Mare, au dat acea strălucire epocii, ecoul căreia se face simţit până în zilele noastre”. (Valentina Eșanu)
Ana DRUȚĂ