Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 10-11 (108-109), octombrie-noiembrie : Supliment Contrafort - Modelul Coşeriu : Vasile Gârneţ : Eugeniu Coşeriu

Supliment Contrafort - Modelul Coşeriu

Vasile Gârneţ

Eugeniu Coşeriu

Generaţia mea, educată în şcoala sovietică, o şcoală care practica un internaţionalism monstruos – basarabenii nu trebuiau să ştie de existenţa românilor, iar dacă aflau erau obligaţi să-i urască – l-a descoperit pe Eugeniu Coşeriu, pământeanul nostru, unul dintre cei mai mari lingvişti ai secolului XX, abia după căderea Cortinei de Fier. Foarte puţini au fost aceia – poate doar specialiştii în domeniu cu deschidere spre lumea universitară occidentală şi, evident, rudele şi prietenii rămaşi acasă – care au ştiut de Eugeniu Coşeriu şi, mai ales, au citit câte ceva din originala şi reformatoarea sa operă în domeniul lingvisticii. De aceea, revenirea sa în România şi în Basarabia după 1990 s-a constituit într-o revelaţie pentru viaţa noastră culturală şi ştiinţifică. Era un timp când cultura română îşi recupera marile spirite exilate de dictatura comunistă, devenite între timp valori universale: Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Vintilă Horia, Ştefan Lupaşcu ş.a. Indiscutabil, Eugeniu Coşeriu se înscrie şi el în această galerie de celebrităţi, chiar dacă domeniul lingvisticii este unul mai puţin accesibil şi mai puţin "spectaculos" decât literatura artistică şi, în consecinţă, consacrarea publică este mai greu de obţinut.

Însă revenirea lui Eugeniu Coşeriu, după 1990, în România nu a fost prea simplă şi nici univocă. Prima instituţie care l-a omagiat  la înălţimea prestigiului marelui savant a fost Fundaţia Culturală Română (actualul Institut Cultural Român), iar Universitatea "Babeş-Bolyai" de la Cluj s-a angajat, prin intermediul unui grup de remarcabili profesionişti, coordonat de prof. Mircea Borcilă, într-o metodică strategie de promovare a operei lui Eugeniu Coşeriu. Pe de altă parte, este de neînţeles ezitarea Academiei Române, care nu a iniţiat nici până la această dată un amplu program de traducere şi editare a lucrărilor celebrului lingvist...

Pentru mediul cultural basarabean, pustiit de ocupaţia sovietico-rusă, Eugeniu Coşeriu a devenit în scurt timp nu numai cel mai strălucit reprezentant al său în lume, dar şi un model intelectual şi un punct de reper. Numele savantului – mai puţin, din păcate, şi opera sa – a fost intens mediatizat şi a avut în aceşti ani pentru basarabeni puterea unei legitimări istorice prin anvergura şi autoritatea intelectuală şi morală a purtătorului său. Împlinirea acestui destin individual întruchipa o "compensaţie" simbolică pentru frustrările şi suferinţele postbelice ale celor peste 3 milioane de români basarabeni. Vizitele lui Eugeniu Coşeriu în Basarabia natală au fost un excelent prilej de a vedea cum prinde materialitate omul-mit Eugeniu Coşeriu: un poliglot care cunoştea foarte bine vreo 10 limbi şi "se descurca" (expresia îi aparţine) în 40; Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universităţi prestigioase din întreaga lume; o memorie fenomenală care îl ajuta să reproducă – pentru a‑şi ilustra demonstraţiile - pagini de poezie şi proză din scriitori români şi străini... Această anvergură intelectuală impresionantă era dublată, parcă pentru a micşora distanţa dintre el şi ceilalţi, de o persoană de o simplitate plină de respect, care părea şi chiar era foarte accesibilă. Fiecare dintre cei care l-au cunoscut pe Eugeniu Coşeriu poate evoca momente memorabile ale acestor întâlniri cu un om de excepţie.

Paginile de revistă care urmează, consacrate lui Eugeniu Coşeriu la un an de la dispariţia sa (7 septembrie 2002, Tubingen, Germania), se vor un omagiu postum adus staturii sale de intelectual inegalabile şi un gest cu semnificaţie personală pentru redactorii revistei Contrafort. Eugeniu Coşeriu a fost unul dintre marii noştri prieteni: a citit şi a apreciat revista, considerând-o expresia personalităţii unei noi generaţii de creatori în Basarabia, o generaţie cu care se mândrea, văzând-o ca un "produs" al libertăţii recuperate de compatrioţii săi după lunga "noapte" a ocupaţiei totalitare. I-am citit această mândrie în ochi de fiecare dată când ne-am întâlnit cu Maestrul. Ne-a încurajat mereu să continuăm editarea revistei, "pentru că lucrul acesta va rămâne", să nu renunţăm sub presiunea greutăţilor, şi ne-a susţinut pe toate căile, oferindu-ne, întâi de toate, exemplul propriei sale vieţi de muncă şi afirmare. Cum spuneam, cunoaşterea operei coşeriene - traducerea şi editarea ei în spaţiul românesc - trebuie să reprezinte o prioritate pentru cei ce se declară mândri de a fi avut un asemenea conaţional. Este cea mai adecvată modalitate de a-l omagia şi a-i păstra memoria. În acelaşi timp, credem că recunoaşterea publică ar putea fi completată, inspirat, ca scenariu iconografic, prin instalarea unui bust al lui Eugeniu Coşeriu pe Aleea Clasicilor Români din Chişinău. Ar fi un nobil şi salutar gest care ar scoate în relief această contribuţie de excepţie a Basarabiei la Panteonul marilor spirite ale naţiunii, aşezându-se, astfel, o "piatră" simbolică la temelia identităţii româneşti a populaţiei majoritare dintre Prut şi Nistru, identitate pe care marele nostru lingvist a afirmat-o cu putere prin opera sa nepereche.

Sperăm că din suplimentul tematic pe care vi-l propunem să se desprindă tot mai clar personalitatea - savantul, Profesorul, omul şi "personajul" Coşeriu. În definitiv – modelul Coşeriu. Mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat să alcătuim acest florilegiu omagial, în mod special colegei şi prietenei noastre Eugenia Bojoga, nepoata marelui învăţat. De asemenea le mulţumim colaboratorilor din Chişinău, Bălţi, Iaşi, Cluj, Bucureşti şi din Occident – lingvişti, scriitori, oameni de cultură. Numărul paginilor de faţă, consacrate lui Eugeniu Coşeriu, ar fi putut fi, desigur, mult mai mare, de aceea promitem să revenim asupra operei şi personalităţii coşeriene şi cu un alt prilej.

1

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova