Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 10-11 (108-109), octombrie-noiembrie : Actualitatea : Leo Butnaru : Situaţie şi situare

Actualitatea

Leo Butnaru

Situaţie şi situare

Timpul şi spaţiul basarabean sau, ca sinteză a lor şi a altor componente, - istoria prutonis­treană ne-a trezit mereu, - mie, precum multor concetăţeni ce vor să se dumirească ce şi cum şi de ce, – ne-a trezit un disconfort al conştiinţei, o incertitudine în formarea şi afirmarea ca om, în cazul meu – om al scrisului. Ba poate că incertitudine e puţin spus, sentimentul respectiv fiind totuşi unul mai acut – de alarmă şi nesiguranţă în ziua de mâine, precum se întâmplase în cea de ieri, precum se întâmplă în cea de azi, chiar  şi în clipa în care notez aceste gânduri. E în toate, parcă, o smunceală în loc de vibraţie, o incoerenţă existenţială, o distonanţă a firii, o deformare a ceea ce ar trebui să fie normal, o deturnare sau perturbare a gândului pus întru faptă de muncă, studiu şi creaţie. Chiar şi întru visare, năzuinţă, plan de viitor.

Bineînţeles că, mărturisind aceste senzaţii, această stare de spirit şi de fapt în-alarmată, nu pretind compasiune, ataşament întru suferinţă şi ajutoare umanitare de sorginte psiho-alinătoare (nu... alienatorii, Doamne fereşte!) – precum alţi congeneri şi consângeni, am învăţat să suport sau să înfrunt atare disconfort – ziceam – al conştiinţei, spre a-mi căuta de munca pentru care, îndrăznesc să cred, am chemare şi îndemânare. Adică, ştiu a mă situa în... situaţie, situarea însemnând exact ceea ce spun sensurile de dicţionar ale noţiunii, inclusiv cel de a lua atitudine, de-a acţiona de pe o anumită poziţie. De n-ar fi (posibil) aşa/asta, în caz contrar adică, de nesuportat, de nedezlegat, de nerezolvat, aş putea şi eu să mă stabilesc altundeva, unde e mai confortabil sub aspect existenţial, de conştiinţă, profesional. Însă şi cronospaţiul basarabean, istoria de zi de zi a acestor tărâmuri trebuie făcute bune... de respirat/suportat; trebuie asanate. Iar un om al scrisului, publicistic şi literar, nu e chiar cel mai neindicat pentru a se încadra în acest proces deloc uşor, când libertatea de atitudine democratică, civilizată şi civiliza­torie, inteligentă, europeană, dacă vreţi, a persoanei sau persona­lităţii este mereu suspectată, pereclitată, "strâmtorată", sustrasă, mistificată, - astea toate, la nivel de politică de... ţărişoară, de criptocomunism. Pentru că chiar de există – şi există totuşi - o anumită formă şi un anumit grad de democraţie şi libertate în Basarabia, ele nu sunt deplin... sănătoase, ci sunt oarecum alterate, suferind de o boală a sensului, şi ea aplatizând elanul vital, de muncă, de creaţie, de aspiraţie. E o permanentă ne-deplinătate, ne-împlinire şi ne-claritate a acestei forme şi acestui grad; o confuzie a conţinutului formei respective şi o glacială coborâre a gradului... Se remarcă o tensiune socio-existenţială întreţinută de nedorinţa puterii de a-şi şti totuşi cetăţenii cu adevărat liberi, descătuşaţi de obstrucţiile imperialismului ideologic şi economic ruso-sovietic.

Disconfortul conştiinţei şi boala sensului socio-existenţial sunt acutizate şi de tristisima realitate a unui scăzut nivel de inteligenţă (generală, deci şi pe/în... cap de locuitor) ce caracterizează Interriverania. Ce alt exemplu mai săritor în ochi şi în toate celelalte, decât execrabila prestaţie a unui parlament ce şi-a ales preşedinte pe potrivă – ba chiar preşedinţi, dacă ne gândim şi la cel de stat, acesta, la rându-i, "selectându-şi" (pe sprânceană încruntată a bolşevism) un prim-ministru şi un guvern pe măsură?... De aceea, pe aici, nici nu s-au întâmplat şi nici nu se ştie când se vor întâmpla modificările fundamentale, de mentalitate şi... societate, care s-ar fi cerut, logic, după începutul ultimului deceniu al secolului trecut. Orizonturile parcă s-au restrâns şi, uşor altfel deghizaţi, au reapărut satrapii retro-politruci ce ard de nerăbdarea de-a intra în deplină (nu doar parţială) acţiune, ca pe timpuri. Ca şi parlamentarii pcm-işti şi guvernanţii din rândul ăstora, retro-politrucii sunt porniţi contra cărţii bune, inteligenţei, culturii care, precum se ştie, exprimă esenţa ontologică a omului, înţeleasă ca mod de a fi a acestuia în lume. Numai nu – bineînţeles şi cu părere de rău – în cazul lor, a stafiilor ce bântuie prin Basarabia. Prin nivelul lor spiritual ţinut cu partinică principialitate şi consecvenţă sub limita înţelegerii şi acceptării fenomenologiei sociale ca democraţie şi libertate individuală, prin suspectarea, hulirea şi constrângerea efortului mintal de reală inteligenţă şi acceptarea colaboraţionistă a "intelectualilor"-surogat, guvernanţii comunişti ce manipulează o populaţie derutată, slabalfabetizată, ceea ce o face vulnerabilă şi credulă în faţa himerelor şi stafiilor trecutului urss-ist, dimpreună chiar cu această supusă populaţie, ei, mahării şi măhăruţii momentului (nefast) ilustrează ceea ce se numeşte sărăcirea intelectuală a individului, căderea lui în ipostaza "omului unidimensional", descris de H. Marcuse, unidimensionalul, aici, fiind sinonim, fireşte, mărginitului, neîmplinitului, redusului.

În consecinţă, nu e neîntemeiată părerea că, oricât s-ar arăta, formal, predispuşi la dialog şi bună înţelegere cu oficialităţile occidentale, politicienii comunişti fac totuşi opinie separată faţă de unitatea de esenţă a democraţiei şi societăţii contemporane. Toate demersurile noii/vechii nomenklaturi similicomuniste de pe Bâc (un fel de Bahlui al Chişinăului) se desfăşoară pe un fundal de fariseism şi oportunism politic, istoric, cultural etc. Fiece biroc(r)ăţel/birocrătaş de plămadă bolşevică de la Chişinău crede că, bre, americanii iştia, sau şine mai sînt cu ii, pot şî ii şi fraieriţi, că nu ni mai dăm noi cu tătu cu dânşii. Mă rog, comunismul mai înseamnă şi un melanj de naivitate şi aroganţă velico-ruso-moldavă, urss-istă, încă.

Dar chiar de nu se ştie când se vor întâmpla modificările fundamentale, cert e că ele se vor întâmpla, totuşi. Mai devreme sau mai târziu. Sigur, ar fi de dorit prima variantă. De aceea, în pofida disconfortului de conştiinţă şi suferinţei sensului, găsesc necesar să rămân, să mă aflu aici, unde existenţa persoanei mai este încă suspectată, pereclitată, "strâmtorată". Aici, unde ne e predestinat de-a vedea a doua şi definitiva cădere a comunismului.

1

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova