Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 5-6 (103-104), mai-iunie : Proză : Alexandru Buruiană : defulări inutile

Proză

Alexandru Buruiană

defulări inutile

proimion

ieşi în stradă mergi calm printre maşinile grăbite printre ţigări uiţi de ţigări nu poţi uita că vrei să fumezi un cerşetor în buzunar haşiş un leu ultimul leu copil lepros mîngîieri pe cap îi spui să nu mai plîngă de altfel te superi explodezi te îndrăgosteşti de femeia care te înjură cu glas tare în stradă scuipat sau imobilizat deasupra lumînărilor sinucigaşe te camuflezi în confesiuni inutile rugăciuni smintite cu miros de sînge miros de statui pasive logodite cu sicrie confortabile într-o casă de toleranţă unde nuduri necomplexate cîntă brahms la pianul asfixiat unde limita voinţei tale de a fi gîndac ucis de neglijenţa unui boschetar oarecare este direct proporţională cu limita voinţei acestui desen de a se lăsa ucis de o radieră oarecare haine retrase în cutia de sub plapuma infectată cu sida plapumă pe care regulat fac amor sărutările buimăcite de atîtea sărutări cu iz de alcool rafinat ca apa stătută obosită revoltată apă pentru veceu pentru spălat picioarele vesela dinţii înecaţii amprentele criminalilor evadaţi în cîrciumi slinoase criminali sentimentali cu soţii grase acasă pe masă se descompun asemenea ţesutului nervos scurs dintr-un hot dog degerat de substanţe lacrimogene îndobitocite de lectura cărţilor care îşi beau cafeaua cu frica eventualelor accese de epilepsie cărţi care se autoanulează îşi rup cămaşa în faţa propriilor autori anexaţi într-un punct proiectat undeva în labirintul intestinelor transpirate tîmpite de atîta aer soare femei metaforă realitate irealitate tragedii comedii divinităţi dante metamorfozat călător pe iapa lui mahomed cel mare ca marea britanie liverpool şi un beatles un rolling stones peste pietrele ameţite urinate ruinate în sute de lovituri cu capul de pereţii de hîrtie igienică tipărită cu rahat explozibil

1

 bună ziua propun să stai jos şi să te gîndeşti la rahat la rahatul explodat peste lumea ta lumea lipsită de conţinut prietene adu-ţi aminte acum cîteva zile spuneai că ceva nu este în regulă că ţi-e foarte scîrbă că vrei să vomiţi de ce nu peste pantaloni să-ţi vomiţi faţa să vomiţi în sus

aşadar ceva nu este în regulă suferi să admitem că suferi de o instabilitate nervoasă să admitem că suferi de sida de cancer de gripă poate ai răcit cumva în fond nu contează contează faptul că aşa vrei tu că vrei să suferi fie de o instabilitate nervoasă fie de sida fie de cancer gripă nu contează să suferi contează să te doară neîncetat capul şi tu să stai pe loc să fumezi să n-ai chef de nimic ce rost are să ai chef de ceva? deştepţii să îşi dădăcească în continuare concepţiile speranţele profane pînă la tîmpenie să se bălăcească în mlaştina credinţei lor iar tu să iubeşti imoralitatea degradaţii prostituatele narcomanii beţivanii cu o dragoste criminală consumată pînă la ameţirea portocalelor din săculeţele vagabonzilor petersburghezi… nişte rataţi geniali

ai devenit ucigaş de timp cu o mînie anormală distrugi toate ceasurile clepsidrele existente în nisipul strecurat lui cronos pe gît îndoliat rîzi de asfixierea cerească şi te nedumereşte prăbuşirea  unui înger din cer prăbuşirea unui înger inventat de o dezolare grecească îl urăşti mult pentru că te urmăreşte încontinuu acest înger obraznic te urmăreşte încontinuu

şi timpul vai cît de urît sună acest cuvînt cît de buboasă este realitatea exprimată de acest cuvînt cîtă milă îţi trezeşte acest cuvînt acest cuvînt insensibil

2

 "Doamne fie-ţi milă de mine…" de blasfemiile mele de ale tale blasfemii intruse prelinse pe faţa enunţului consolant "Tată iartă-le lor că nu ştiu ce fac" fac lacrimi iar tu ai plîns cînd de fapt el trebuia să plîngă şi nu a plîns nu s-a înecat s-a consolat împreună cu înecaţii vineţi albi

abia în anul întîi universitar ai aflat despre existenţa înecaţilor despre rugăciunile lor ciudate înălţate către oxigenul impasibil uite aşa adică datorită faptului că nu erai protejat tîmpiţii te-au violat cu protecţia civilă ministerul învăţămîntului profesorul nu bănuia nu putea să bănuiască realitatea că în auditoriu exista un oarecare simpatizant al înecaţilor un îndrăgostit care constatase că el ar putea avea o satisfacţie imensă  dacă i s-ar oferi ocazia să urmărească procesul de înecare al cuiva al omenirii în întregime omenirea care se vrea titanică tu să o admiri pînă la epuizare pînă te vei deseca apoi ca un zeu de pe vîrful muntelui să te prăbuşeşti peste ea în cada cu apă caldă o lume strivită o facultate de filologie uitată ca un pension de fete de prin secolul al XIX-lea tribul amazoanelor să-l aibă pe proful ăsta de la protecţia civilă cu atitudinea lui rezervată supărătoare faţă de fete în timpul prelegerilor nu se eschiva să gîndească cu glas tare cum că îi miroase a transpiraţie a vagin necurat îţi tot bandaja capul mîinile sub privirile a 48 de fete te simţeai un idiot veritabil dar te-ai simţit un şi mai mare idiot atunci cînd ai aflat că se vehiculează părerea cum că ar fi homosexual "îl distrug îl distrug" ţi-ai spus nu îţi rămîne decît să-l distrugi cel puţin să-i spargi capul sub privirile a 48 de fete bandajat de scaun să se complacă într-o bîltoacă de sînge sînge sînge universitate dureri de cap ţi se face rău cînd auzi de universitate

cîtă nesocotinţă babalîcii handicapaţi de la litere vor să te facă handicapat te impun să înghiţi principiile lor prosteşti prostit ieşi afară de la ore cu gesturi enervate îţi aprinzi o ţigară unicul tău calmant "metodă didactică decăzută împuţită pfiu drace" îţi spui aiurit "unde e sorbona oxford? dracul s-o ştie dă-o-n mă-sa de treabă" rîzi naiv forţat gîndeşti forţat "la naiba n-am nevoie de dialectologie lexicologie fonetică ortografie filosofie pornografie latina – o moartă frumoasă cu trupul imaculat acoperit de haine pătate cu nebunia lui nero caligula şi substanţa mea cenuşie putrezită de timpuriu în creierul meu devenit mormînt un coş de gunoi arhiplin cu prezervative cancelarie decanat decan parazit fără aripi să-mi bag picioarele în gîndirea lui a cui al cui ale cui ale lui şi aleluia Doamne iartă-mă sînt un stricat un cretin un aiurit un furios pe oameni pe limba mea motiv de tristeţe pentru Tine Doamne Dumnezeule eşti un pretext de a înjura cel mai reuşit în limba pe care o vorbesc gîndesc"

mult ai da să vrei să nu gîndeşti să taci să uiţi de tot şi de toţi să te arunci într-o fîntînă într-un hău bolnav de vioară virgină rătăcită într-o pădure devastată de sadomasochişti pedofili cu rucsacuri ticsite cu bomboane pentru lolite cu priviri pierdute în gol într-un gol bîntuit de o ceaţă rece îngheţată deasupra rugului ritualic rug excitat de fustele de rafie de dansurile africane hip-hop la discotecă n-ai fost niciodată n-ai dansat niciodată oamenii cînd dansează îţi par extrem de caraghioşi banali banal ai protestat mergînd sistematic la concertele de muzică rock acolo şi numai acolo aveai libertatea să te baţi extaziat cu capul de scenă de difuzoare acolo şi numai acolo nimeni nu se mira de faptul că te băteai cu capul de scenă de difuzoare de pe scenă îţi puteai lua zborul spre infinit spre liniştea totală de o fracţiune de secundă pentru că blestemată fie legea gravitaţiei trebuia să aterizezi cu oasele deja fracturate peste omoplaţii hippioţilor rockerilor punckerilor revoltaţi în mişcările rapide sub un ritm rapid al chitarelor tobelor presate de ţipetele lanţurilor maiourilor rupte de canibali schelete pentagrame tatuaje şi marijuană în bocanci iar în cap sub batic mii de cercei şi peste toate acestea convingerea că nu e nimic mai frumos decît opera baletul teatrul deci în fiecare duminică să mergi la operă la balet la sala cu orgă să-ţi bagi scăfîrlia în tuburile de orgă cu siguranţă te vei simţi mai bine decît cu scăfîrlia în difuzoare să mergi la teatru la spectacolele teatrului e.ionesco hamlet aşteptîndu-l pe godot n-are decît...

3

 prietene habar nu ai de nimic nu eşti bun de nimic zadarnic pretinzi ca nimeni să nu priceapă nimic nu poţi face nimic nici măcar să te gîndeşti cu evlavie la rahat spune-mi te rog de ce un obiect un om care îşi scuipă creatorul permanent cerşeşte milă exagerări degerate de o cerşetorie inconştientă absolut inconştientă conştientă inconştientă freud şi toţi ceilalţi tu noi şi voi de fapt ce vrem? să-l supărăm pe Dumnezeu? dar el nu se supără să-l enervăm? dar el nu se enervează să ne jucăm cu el? dar el nu se joacă cu noi să-l ignorăm să ne îmbătăm să ne ascundem să uităm de el dar nu se poate nu putem nu poţi nu poţi îi simţi mirosul prezenţa privirile lui triste în nopţile sufocante  "să fie lumină" poftim lumină şi ce dacă oricum ai devenit insomniac şi aceleaşi voci aceeaşi voce îţi va repeta încontinuu "eu sînt eu sînt" fugi măcar şi la baie spală-te pe faţă oricum vei vedea o baie de sînge din care vor ieşi aceleaşi voci aceeaşi voce "eu sînt eu sînt eu sînt" să te baţi cu capul de toţi pereţii apartamentului tău să fumezi ţigară după ţigară să tremuri..."eu sînt eu sînt eu sînt eu sînt" "Doamneeeeee cine eşti ce vrei de la mine nu vreau să ştiu de tine înţelegi înţelegi tu te implor lasă-mă în pace lasă-mă uită-te la mine uită-te în ce hal am ajuns aşa mă iubeşti tu aşa ne iubeşti tu eşti complicat nu te înţeleg nu vreau să te înţeleg nu vreau părăseşte-mă uită-mă nu mă uita"

tăcere savurezi ultimele picături de transpiraţie pustiit părăsit uitat într-o sahară locuită cu schelete acoperite pe jumătate de nisipul hadesului hades soare transpiraţie însetat un gînd însetat de sfinţenie îţi aduce aminte de sfinţii pustiului egiptean nici o comparaţie nu rezistă oricum ai fost şi vei rămîne singur o lume întreagă a murit în tine fără tine a murit cineva dumnezeul tău a  murit dumnezeul pe care ţi l-ai inventat cu care te-ai luptat altfel aveai să mori de plictiseală bucură-te de moartea idolului tău gîndului tău insomniac la marginea căruia se chinuia nietzsche cioran ura ta împotriva antihristului mirat de lacrimi şi sfinţi citeşti antihristul lacrimi şi sfinţi apoi mergi la catedrală să-ţi pictezi ornamentele bete toată ziua noaptea te afli la cîţiva centimetri de perete de sfinţi privirile lor te obsedează te apasă te mustră te distrug nu ştii nu poţi să ştii ce se întîmplă ieşi afară abătut mergi pe străzi te îndrepţi cu un scop anumit într-un loc anumit ca pînă la urmă să ajungi cu totul în alt loc te-ai zăpăcit scrîşneşti din dinţi ridici pumnul la cer la oameni strîngi de gît cerul oamenii "de ce Dumnezeu satana paradis iad? de ce există Dumnezeu satana paradisul iadul?"

prietene crede-mă tu vei fi cauza celui de al treilea al patrulea război mondial pentru început să nimicim infernul bomba atomică să o aruncăm peste infern dar nu înainte de a depozita în infern toate armele chimice obiectele ascuţite cibernetica literatura de bulevard cadavrele şi sacii cu cartofii împuţiţi să facem din infern un aushwitz o hiroshimă însîngerată cu stîrvuri fără de păr pe braţe osoase să fotografiem iadul pînă vom încărunţi să facem multe fotografii pentru viitoarele generaţii fotografii de familie cu draci disperaţi în prim plan după-aia calmi să aruncăm peste iad cea de a doua bombă atomică care neapărat se va dovedi a fi fatală şi… şi atunci pace vouă... cînd vor zice pace pace atunci va fi sfîrşitul nici un gorbaciov nu va mai lua premiul nobel pentru pace va fi sfîrşitul îndoliat care se va recunoaşte totalmente pe sine în dezolarea celui de al şaptelea cuvînt al lui Hristos   "s-a sfîrşit"  un om sfîrşit mult l-ai căutat pe omul respectiv printre rafturi în toate librăriile bibliotecile din oraş  l-ai căutat pe omul  respectiv "unde-i pappini nu-i pappini" l-ai furat pe pappini de la biblioteca o.ghibu după-aia mulţumit ai fugit la barul casei presei unde ai vrut să bei ceva dar n-ai avut  bani doar ţigări raţiune prin urmare   te-ai  aşezat cuminte la terasă şi ai început să citeşti din carte după o oră de lectură n-ai mai putut rezista şi ai rupt cartea în sute de bucăţi în sute de bucăţi ai rupt grandomania blasfemia lui pappini cei de la terasă se uitau la tine încremeniţi de mirare

îţi place să te dai în spectacol nu-i aşa? hai recunoaşte ticălosule că îţi place s-o faci pe grozavul să joci teatru totul e un teatru eşti fals pur şi simplu joci teatru în ciuda faptului că intuieşti gîndurile lor doar îi ştii pe de rost ştii că ei ştiu că eşti un nebun sau cel puţin încearcă să creadă adevărul că eşti un nebun veritabil dar nu le ajunge minte dar nu pot să-şi încreţească fruntea să-şi terorizeze neuronii iată cauza iubirii tale pentru că ştiu că îi iubeşti mult enorm de mult urăşti sacoul cravata să-i spînzuri de cravată să-i pui să spele podelele peste care recent ţi-ai vomitat nervii dispreţul simpatia ta pentru ei

4

 totul curge totul se dezintegrează în universuri mici spălăcite de respiraţia membrelor tale bolnave îţi urmăreşti propria hemoragie intercraniană hemoragie de gînduri debile ce ar fi dacă în această clipă te vei sinucide e un impuls născut nu din dorinţa de a dispărea ci din curiozitatea de a vedea cum te compătimesc te plîng cei ce cîndva te-au cunoscut sau nu te-au cunoscut şi împreună cu ei tu fantomă năucă să te arunci de gîtul cadavrului tău să te compătimeşti să te plîngi pe umărul cadavrului tău însîngerat să mergi pe urmele convoiului funerar să dormi pe mormîntul tău "să mori să dormi" izolat într-un vis în valea oaselor uscate şi cîmpii cu răstigniţi cu biserici şi moschei sinagogi şi temple budiste mistuite de flăcările ecumenismului opac iar seniorii lumii cavalerii templului gog şi magog să-şi facă de cap în continuare pentru că oricum bucuraţi-vă neamuri căci Dumnezeu este cu noi şi odată trezit din vis din mormîntul tău te vei bate cu pumnul în piept cu mîinile la cer Doamne strigat-am către tine auzi-mă auzi-mă Doamne nimeni nu te aude spirit suicid ai devenit măturător de stradă îţi mături cele din urmă amintiri de Dumnezeu sofismul cioranian "oamenii se îmbată ca să-şi aducă aminte de dumnezeu" îl bagi în buzunar şi mergi la barul uniunii "să ne îmbătăm dlor întrebarea tu bei ori nu tu bei nu mai are valoare shakespeare a murit în secolul cine ştie care deci să ne îmbătăm dlor"

s-ar putea ca cineva să-ţi spună "hai las-o mă literatură faci literatură"

s-ar putea ca tu să spui "ba nu fac literatură pur şi simplu eu nu sînt eu azi nu se mai face literatură nu se mai discută despre literatură dle ne interesează doar cine-i securist cum să-l îmbătăm să ne îmbete ce să aflăm să ne afle asta-i literatura noastră asta e lupta ta lupta mea lupta voastră dle cine-i securist  cine-i pacifist cine-i hitlerist"

extrem de prostească şi banală îţi pare întrebarea "mai scrii? arată-mi şi mie ce-ai mai scris" "nimic nimic  n-am scris ei bine sînt prost iresponsabil şi ce dacă în definitiv spun minciuni am scris o poezie din numai trei cuvinte o poezie foarte postmodernistă să ţi-o citesc o citesc fii atent "du-te naibii "

5

dar ajunge…

1

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova