Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 5-6 (103-104), mai-iunie : Edituri şi editori din Basarabia - supliment tematic : Alexe Rău, scriitor, directorul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova : 'Anual, în colecţiile noastre intră de la douăsprezece până la douăzeci de mii de publicaţii'

Edituri şi editori din Basarabia - supliment tematic

Alexe Rău, scriitor, directorul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova

'Anual, în colecţiile noastre intră de la douăsprezece până la douăzeci de mii de publicaţii'

Contrafort: - Domnule director, în ciuda debandadei economice din Republica Moldova apar anual sute de titluri de carte datorate în special editurilor private. Puteţi să ne spuneţi câte dintre aceste cărţi intră în Fondurile Bibliotecii Naţionale? Ce relaţie aţi stabilit cu editorii autohtoni: vă trimit ei cărţi sub formă de donaţii sau trebuie să le procuraţi?

Alexe Rău: - În conformitate cu Legea bibliotecilor şi cu Legea activităţii editoriale, agenţii editoriali sunt obligaţi să trimită Bibliotecii Naţionale, cu titlu de Depozit Legal şi gratuit, câte două exemplare din fiece ediţie. Spre deosebire de ţările occidentale, dar şi de unele ţări foste republici unionale (şi aici am în vedere mai cu seamă ţările baltice), în care Depozitul Legal este tratat adecvat, ca un mijloc de salvgardare a moştenirii culturale scrise şi în care legile funcţionează mult mai bine, în Moldova, pe lângă faptul că DL este înţeles, inadecvat ca o sursă de completare a colecţiilor de bibliotecă, iar legile nu se prea respectă, nu toţi editorii se achită de această obligaţiune. Există, desigur, edituri pilduitoare în acest sens, "Ştiinţa" şi "Cartier"-ul fiind exemple de urmat. Altele, însă, în special din rândul celor private, ne adresează, atunci când ne trimit cele două exemplare, şi conturi de plată, care, desigur, nu pot fi facturate. Un şir de editori nu ne oferă deloc aceste exemplare, iar pentru a-i constrânge s-o facă, este necesar să-i acţionăm în judecată. Până acum nu ni s-a dat mâna să recurgem la această modalitate, chit că ea, pe lângă disconfortul moral ce l‑ar crea, ne-ar costa şi nişte bani pe care nu-i prea avem. Astfel că am mers până acum pe linia modalităţilor de convingere, care, de altfel, dacă e aplicată consecvent, poate da rezultate bune. De exemplu: în 1999 am recepţionat pentru DL doar 60 % din ediţii, iar în 2002 am colectat deja 92 %. Există mulţi editori şi autori care ţin foarte mult la prezenţa cărţilor lor în Biblioteca Naţională. În ultimii ani, tot mai multe titluri de carte sunt scoase graţie unor granturi oferite de diferite fundaţii şi organizaţii nonguver­namentale. Acestea, precum şi părţile de tiraje donate de unii autori, sunt distribuite bibliotecilor de către un serviciu special creat în structura BNRM. În general, ne străduim ca în ceea ce priveşte publicaţiile scoase pe teritoriul republicii, să nu avem goluri în colecţii: dacă mai există încă editori care nu pot fi convinşi să predea cele două exemplare de DL, le achiziţionăm, din contul mijloacelor extrabugetare, din librării.

C.: - Care mai este astăzi proporţia între cărţile de limbă rusă şi cele româneşti (în grafie latină) aflate în posesia Bibliotecii Naţionale? Din ce alte surse vă mai completaţi fondurile de carte? Aveţi subvenţii de stat pentru achiziţii de carte?

A. R.: - În 1992, când am devenit director al acestei instituţii, publicaţiile în limba română alcătuiau 1,6% din colecţii, astăzi avem circa 10 %. Dacă raportăm procentele acestea la volumul total  al colecţiilor (3 mln.ex), creşterea este considerabilă. Desigur, proporţia aceasta este departe de a putea fi comparată cu bibliotecile naţionale din ţările Europei. Sursele principale de creştere a colecţiilor sunt depozitul legal, donaţiile, achiziţiile de la librării şi de la populaţie, granturile oferite de fundaţia SOROS, Alianţa Franceză, Ambasada SUA ş.a. Anual, în colecţiile bibliotecii intră de la douăsprezece până la douăzeci de mii de publicaţii. Subvenţiile de stat pentru achiziţii sunt, de jure, în creştere. În 1999, de pildă, ni s-au alocat 90 mii lei, iar pe 2003 – 230 mii. De facto, însă, o bună parte din aceste subvenţii rămân pe hârtie, pentru că trezoreria nu dispune de acumulările necesare pentru executarea deplină a bugetului aprobat.

C.: - Sunt multe cazurile când scriitorii (autorii) v-au oferit, din proprie iniţiativă, cărţile lor pentru a figura în cataloagele BN?

A. R.: - Există foarte mulţi autori care ţin neapărat ca volumele lor să fie prezente în colecţiile BNRM şi să fie accesibile unui număr mare de beneficiari. De obicei, ne oferă câte un exemplar cu dedicaţie cititorilor Bibliotecii Naţionale. Există şi autori, nu puţini, care, după un timp, vin să verifice dacă exemplarele donate sunt incluse în catalog şi sunt puse în accesul publicului. Începe să prindă rădăcini şi o altă tradiţie: o seamă de autori oferă ca donaţie BNRM întreaga-le bibliotecă personală, cu condiţia să nu fie dezintegrată. Am inaugurat, în colecţiile noastre, un fond special de biblioteci particulare donate.

C.: - Puteţi să schiţaţi "tipologia" cititorilor Bibliotecii Naţionale? În afara studenţilor şi elevilor, vă mai trec pragul şi muncitorii, ţăranii, oamenii de afaceri sau (te pomeneşti!) şi politicienii? Judecând mersul lucrurilor în Republica Moldova, am fi foarte surprinşi să aflăm că aceştia din urmă mai şi citesc.

A. R.: - Avem anual circa 150 mii vizitatori. 48 la sută din ei sunt studenţi, 39%  -  intelectuali, funcţionari, 7% - muncitori, tehnicieni, 4% - şomeri, pensionari, 2% - ţărani şi alte categorii. Oamenii de afaceri apelează mai ales la servicii de referinţe şi informaţionale. Politicienii apelează şi ei la serviciile BN. Parlamentarii, membrii şi funcţionarii guvernului beneficiază de dreptul de împrumut la domiciliu. Cred că majoritatea simplă a deputaţilor sunt beneficiari ai bibliotecii, dreptul de împrumut presupunând solicitarea de publicaţii nu doar în scopuri de serviciu, ci şi pentru familiile lor. E de remarcat, în acest context, că de câţiva ani Parlamentul îşi are o bibliotecă a sa, bine finanţată şi dotată, fapt care nu poate să nu aibă impact asupra frecventării de către politicieni a BN şi a altor biblioteci. Cu fiece an creşte numărul cititorilor-şomeri. Aceştia, de obicei, solicită literatura despre profesiile nou-apărute, evident pentru a se recalifica, şi studiază o limbă străină, în perspectiva plecării peste hotare.

C.: - Câte din titlurile de carte ale Bibliotecii Naţionale pot fi consultate şi pe suport electronic? Cum se desfăşoară "compute­rizarea" instituţiei?

A. R.: - Deţinem, momentan, peste o mie de publicaţii pe suport electronic, colecţia de ediţii pe suporturi netradiţionale fiind în continuă creştere. BN a fost prima bibliotecă informatizată din Moldova. Deţinem o reţea locală de calculatoare (circa 30 PC procurate cu sprijinul financiar al fundaţiei SOROS), am creat catalogul electronic care conţine deja peste 100 mii înregistrări şi care este accesibil cititorilor prin modulul OPAC. Suntem conectaţi la Internet, cititorul putând naviga în căutarea informaţiei necesare. Am creat o staţie de numerizare şi este în curs de creare Biblioteca Naţională Virtuală, care va include catalogul electronic, colecţia de reviste şi cărţi pe suport electronic, baza de date şi de phull-texte "Memoria Moldovei" ş.a. Am elaborat un proiect de creare a catalogului electronic colectiv al bibliotecilor din Moldova şi de integrare a lor într-un sistem (SIBIMOL), proiect care va fi finanţat de guvern şi de fundaţia SOROS şi care va fi accesibil, prin Internet, nu doar în bibliotecile integrate în sistem, ci şi la domiciliu, în cazul persoanelor care au acasă un calculator conectat la Internet. Desigur, o comparaţie, la acest capitol, între noi şi bibliotecile naţionale din ţările dezvoltate, mai ales sub aspectul finanţării şi al tehnologizării, nu ar face decât să ne complexeze.

 

mai 2003

1

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova