Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 5-6 (103-104), mai-iunie : Edituri şi editori din Basarabia - supliment tematic : Raisa Suveică, director Editura Cartea Moldovei : 'Cărţile apărute la editura Cartea Moldovei sper să convingă că tindem să fim obiectivi şi imparţiali.'

Edituri şi editori din Basarabia - supliment tematic

Raisa Suveică, director Editura Cartea Moldovei

'Cărţile apărute la editura Cartea Moldovei sper să convingă că tindem să fim obiectivi şi imparţiali.'

Contrafort: - Editura Cartea Moldovei este moştenitoarea unor edituri cu tradiţie de la noi: Literatura artistică/Hyperion, Cartea Moldovenească/Universitas, Lumina etc., acum dispărute, edituri care au girat întreaga producţie editorială postbelică şi tot ele au relansat activitatea în domeniu după 1989, când a fost abolită cenzura politică. Cum funcţionează astăzi Cartea Moldovei – una din puţinele instituţii de stat în branşă - câte titluri editează pe an şi în ce tiraj?

Raisa Suveică: - Drumul patimilor pe care l-a parcurs Editura de Stat Cartea Moldovei în cei şapte ani de existenţă reprezintă un adevărat labirint de capcane imprevizibile. Constituită în 1996 în urma unei fictive restructurări, efectuate fără nici un sens şi fără nici o perspectivă, Cartea Moldovei devine succesoarea de drept a trei foste edituri de stat - Hyperion, Făt-Frumos şi Editura enciclopedică Gh. Asachi, lăsate ani în şir în părăsire de conducerea ţării, substanţial devastate de bunuri materiale de către abilii "întreprinzători" apăruţi ca ciupercile după ploaie în câmpul timpuriei pseudodemocraţii şi, în cele din urmă, cumulate, automat într-o nouă unitate editorială nesusţinută financiar de nimeni, pe umerii căreia este aruncată o datorie istorică impunătoare de 808.606 lei (aprox. 49.608 Euro), sumă ce se majorează vertiginos cu trecerea timpului. Despre care program editorial, titluri sau tiraje se putea discuta, atunci, în situaţia când se crease o editură anticipat falimentară şi toată energia era orientată în scopul dezlegării acestui nod gordian? Şi totuşi puţinii specialişti de înaltă calificare care rezistaseră în faţa uraganului de reduceri a personalului celor 3 edituri şi în spatele cărora era un stagiu de muncă de zeci de ani, cu sute de ediţii pregătite pentru tipar şi apărute în milioane de exemplare, sondau posibilităţile de a-şi continua activitatea, studiau manuscrisele acumulate prin sertare, conlucrau cu autorii, îşi făceau planuri pe cât optimiste, pe atât de iluzorii.

Însă chiar în acelaşi an al fondării editurii Cartea Moldovei, prin dispoziţia din 27 martie nr. 103-d a Guvernului Andrei Sangheli editurile de stat sunt deposedate de patrimoniul lor - edificiul de pe b-dul Ştefan cel Mare 180, şi mai mult decât atât, sunt obligate să plătească o chirie excesiv de mare în clădirea construită din sursele proprii, ale domeniului editorial-poligrafic, în timp ce majoritatea instituţiilor din sferele artă, literatură, cultură, ştiinţă au supravieţuit, continuându-şi activitatea în condiţii dificile doar datorită faptului că instanţele  superioare le-au permis să dea în arendă în mod legal spaţiile disponibile din clădirile ce se aflau la balanţa lor şi să beneficieze de profitul obţinut. Trei ani au durat procesele judiciare culminând în final cu avertizarea Editurii de Stat Cartea Moldovei cum că va fi evacuată forţat din propria clădire, dacă nu va elibera benevol spaţiile ocupate. N-am fost aruncaţi în drum, dar se acumulase o datorie fabuloasă, pe care editura nu era în stare s-o achite.

În 1998 lanţul calamităţilor ce se abătuseră pe capul editurii s-a completat cu sechestrarea în contul datoriei provenite de la editurile precedente şi, drept consecinţă, vânzarea la licitaţie a librăriei din centrul oraşului ce reprezenta o subdiviziune a Cărţii Moldovei şi ar fi constituit o sursă financiară suplimentară importantă de venit. Noile sancţiuni în legătură cu acest "eveniment" regretabil, deşi fără a fi motivate legal,  au majorat povara datoriilor.

În paralel, totuşi obţinusem subvenţii bugetare în 1997. Dar în realitate, în majoritatea cazurilor aceste surse băneşti planificate anual au fost suspendate sau reorientate în alte direcţii. Am primit de facto o singură dată o sumă derizorie de 372 000 lei.

C.: - Editurile de stat se caracterizau în timpurile sovietice printr-o activitate greoaie şi ineficientă: aveau un personal numeros, planuri editoriale supradimensionate şi arbitrare... Cum arată azi o editură de stat, câţi angajaţi are, cum şi după ce criterii îşi concepe planul editorial?

R.S.: - Editura de Stat Cartea Moldovei are 17 angajaţi, inclusiv 4 redactori şi 2 corectori. Epitetul "de Stat" s-a dovedit a fi o anexă pur formală la denumirea oficială a editurii care a fost mai mult dezavantajată decât protejată de Stat. În timp ce editurile private au fost susţinute permanent cu sume considerabile de la bugetul de Stat, de la bugetul municipal, din rezervele Guvernului, din banii acordaţi de România Ministerului Culturii din Republica Moldova, de la fundaţiile internaţionale "Soros", UNICEF etc., Editura de Stat s-a menţinut în principal din colaborări cu instituţii de cultură, artă şi ştiinţă, din sponsorizări, promovând consecvent autorii autohtoni, editându‑le adesea manuscrisele din sursele editurii. Cartea Moldovei a beneficiat pe parcursul anilor de recunoştinţa acestor personalităţi, de aprecierea specialiştilor, de elogiile mass-media, de numeroase şi prestigioase premii acordate cu ocazia diverselor manifestări de amploare consacrate actului editorial. Şi-a creat imaginea unei instituţii capabile a edita cărţi valoroase ca semnificaţie artistică, profunzime ştiinţifică şi, în aceeaşi măsură, ca artă poligrafică. Am acordat o deosebită atenţie cărţii pentru copii ilustrată color apelând la clasica naţională şi universală, la literatura autorilor noştri contemporani. Ţinând cont de situaţia deplorabilă a fondurilor de carte din bibliotecile publice şi şcolare, am fost mereu receptivi la solicitările de a face donaţii, costul acestor ediţii pe parcursul anilor ridicându-se până la 700 000 lei. Nu avem un plan editorial constant. Au intervenit şi ani de acută criză financiară, din cauza blocării conturilor şi imobilizării activităţii de bază. Ultimii ani, în special 2002-2003, simţim intenţia serioasă a tuturor ramurilor  Puterii de a rezolva treptat şi eficient cele mai stringente probleme ale editurii, contribuind la relansarea activităţii şi stabilizarea situaţiei economico-financiare. Sperăm în acest an să edităm circa 40 titluri de carte. Pe timpuri, în pofida tuturor neajunsurilor, erau bani suficienţi pentru editarea unui număr enorm de cărţi, astăzi simţim o lipsă acută de resurse financiare.

C.: - Ce procentaj din cheltuielile editurii este acoperit prin subvenţii de stat? Publicaţi şi volume "în regia autorilor" (adică pe banii lor), atrageţi sponsorizări din surse private?

R.S.: - Până în 2002 editura n-a avut nici un profit provenit din subvenţiile de stat. Ceea ce era destinat pentru achitarea serviciilor editoriale s-a cheltuit pentru plata materialelor şi serviciilor tipografice în cazul ediţiilor "comandate" de conducătorii instanţelor superioare, care promiteau, dar nu finanţau editarea cărţilor respective.

C.: - Editura pe care o conduceţi lasă uneori impresia că este foarte sensibilă la conjunctura politică de la noi. Publicaţi autori care se află în raporturi amicale cu puterea sau promovează un "apolitism" profitabil lor. Această politică editorială sacrifică de regulă criteriul estetic, valoric. Cum comentaţi aceste interpretări?

R.S.: - Cărţile editate de editura Cartea Moldovei sper să convingă că tindem a fi obiectivi şi imparţiali. Politizarea excesivă în toate domeniile, dar în special în literatură şi artă, este deosebit de regretabilă şi distruge orice criterii estetice.

C.: - Aveţi o reţea proprie de distribuţie a cărţii? A mai supravieţuit ceva din vechiul sistem, de stat, de difuzare – asociaţia "Cartea", condusă de d-na Ghindă?

R.S.: - Avem o librărie minusculă - doi metri pătraţi - improvizată în holul fostei "Case a editurilor", din care era să fim evacuaţi. Vechiul sistem de stat "Cartea" s-a complăcut în delapidări în condiţiile haosului intervenit o dată cu reformele prost concepute, apoi s-a divizat în două sectoare: unul de stat şi altul privat care au problemele lor şi nu favorizează comercializarea cărţilor editurilor de stat. Editurile private dispun de propriile lor librării adesea fastuoase, încăpătoare.

C.: - Sunteţi un editor cu experienţă, care a cunoscut bine şi sistemul sovietic al producţiei de carte. Cum aţi caracteriza actuala stare de lucruri din acest domeniu în Republica Moldova? Constataţi un salt calitativ al producţiei editoriale, sau această libertate fără constrângeri este sinonimă cu haosul şi diletantismul, aşa cum pretind unii?

R.S.: - Constat un salt calitativ mai mult în domeniul reeditărilor producţiei de carte decât al editării lucrărilor originale ale autorilor din Moldova. Avalanşa cărţilor editate de agramaţi, din surse proprii, nu este atât de primejdioasă, pentru că timpul va selecta scrierile după valoarea lor, chiar şi ale celor mai elogiaţi scriitori în presa de specialitate.

C.: - Mizaţi pe presă atunci când vreţi să anunţaţi publicul despre o nouă apariţie editorială? Consideraţi că este necesară în Basarabia o publicaţie specializată, un supliment de câteva pagini al unei reviste de cultură sau măcar un buletin informativ care să prezinte, să sistematizeze şi să "contabilizeze" producţia editorială de la noi? 

R.S.: - Cărţile bune sunt prezentate din abundenţă în mass-media, nici nu este nevoie de intervenţia noastră. O publicaţie specializată este însă absolut necesară.

C.: - Am auzit unele reproşuri la adresa editurii Cartea Moldovei, cum că  nu participă la târgurile de carte, de la noi dar mai ales la cele de peste hotare, la Târgul de Carte de la Bucureşti, de exemplu. Este un dezinteres real sau doar au fost nişte absenţe izolate, determinate de anumite împrejurări de ordin tehnic? Cum aţi răspunde acestor critici?

R.S.: - Am participat la toate târgurile  de carte din Chişinău, la Bucureşti n-am ajuns dintr-un motiv simplu de tot - lipsa de bani, dar la diverse saloane de carte din România cărţile noastre au fost prezente, fiind distinse şi cu premii.

 

mai 2003

1

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova