Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 5-6 (103-104), mai-iunie : Edituri şi editori din Basarabia - supliment tematic : Vasile Gârneţ : Cartea în tranziţie

Edituri şi editori din Basarabia - supliment tematic

Vasile Gârneţ

Cartea în tranziţie

Peisajul editorial basarabean s-a schimbat în mod radical după căderea imperiului sovietic. Vechiul, masivul şi greoiul mecanism dirijat ideologic de la Moscova (titlurile de carte tipărite în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească erau aprobate în capitala imperiului), s-a ruinat. Dărâmarea sistemului şi aban­donarea structurilor rămase sau nou create în "braţele" economiei de piaţă, fără subvenţii de la stat, a însemnat de fapt instaurarea haosului în ceea ce cu mare greutate putea fi numit fenomenul editorial basarabean. Consecinţa cea mai gravă a acestei stări de lucruri a fost risipirea, uneori chiar pierderea specialiştilor în domeniu: oameni obligaţi să se reprofileze în mod dramatic, să se ocupe de alte lucruri decât meseria lor anterioară – cartea. Redactorii de carte cu vocaţia scrisului, în special tineri, s-au regăsit în redacţiile revistelor literare şi în presa cotidiană, alţii, mai puţini, rămaşi fideli meseriei, au încercat să formeze structuri editoriale private, însă s-au ciocnit de şicanele statului, care le-a întâmpinat iniţiativa cu multă suspiciune şi ostilitate (vezi mărturisirile din acest număr de revistă ale lui Anatol Vidraşcu, primul editor particular din Basarabia). Pe acest fundal dezastruos, datorat în mare parte penuriei economice dar şi dezinteresului cvasigeneral (şi al guvernanţilor în particular) pentru carte, în Basarabia a fost adoptată grafia latină, ceea ce a adus automat şi o mare cerere de carte pe piaţă: manuale, dicţionare, literatura care se studia în şcoală conform programelor şcolare, restructurate şi ele. A început un adevărat boom editorial, alimentat de patosul patriotic al "suveranităţii, independenţei şi grafiei latine", care a scos în faţă, la fel ca şi în politică, valul nechemaţilor, al profitorilor de conjunctură, al celor dornici să se căpătuiască uşor şi rapid, "neîncurcându-se" în scrupule. Un timp, activitatea în acest domeniu de la Chişinău a însemnat doar ediţii-pirat, scoase în tiraje enorme (în special traduceri din literatura universală, apărute înainte de 1989 la editurile din România, dar şi opere ale clasicilor reeditate amatoristic). Calitatea şi valoarea producţiei editoriale a scăzut şi mai mult o dată cu apariţia aşa-ziselor "cărţi în regie proprie", publicate de diverşi grafomani impertinenţi, respinşi "în vechiul regim", pe vremea când mai funcţiona o grilă de apreciere valorică şi estetică a manuscriselor – o grilă asigurată, paradoxal, chiar de monopolul statului în sfera producţiei de carte. Fenomenul acesta s-a diminuat treptat, sau nu a mai fost atât de bătător la ochi ca în primii ani de "libertate". Totodată, trebuie remarcat că în pofida acestor aluviuni, favorizate de dispariţia controlului ideologic al literaturii, noile realităţi democratice ofereau şi o şansă în plus pentru afirmarea celor cu adevărat valoroşi, a persoanelor cu o autentică vocaţie în domeniu. Astfel, într‑o lungă şi anevoioasă competiţie cu amatorismul şi impostura de pe piaţa cărţii, s-au ales până la urmă editorii şi editurile care contează în acest moment în Moldova şi oferă un anume grad de onorabilitate şi respect profesiei, edituri aflate în proces de consolidare a bunului nume, a propriului blazon. Aceste instituţii încearcă să coopteze agenţi literari cu relaţii bune în mediul literar românesc, au stabilit contacte avantajoase cu parteneri occidentali, aducând în circuitul de carte intern lucrări celebre din gândirea literară, filozofică şi politică a lumii. Pe de altă parte, cei câţiva scriitori români importanţi care şi-au editat cărţile la Chişinău au fost convinşi "să treacă Prutul" de intelectuali basarabeni la rândul lor cu o bună credibilitate. Aceasta a şi fost de altfel una din expresiile cele mai convingătoare ale integrării culturale româneşti. Majoritatea instituţiilor de profil din Basarabia sunt prezente, prin oamenii care le diriguiesc, în acest număr tematic al revistei noastre consacrat fenomenului editorial autohton.

În pofida unor succese incontestabile ale editorilor privaţi de la noi, peisajul e departe de a fi unul idilic şi cartea română în Republica Moldova traversează încă vremuri destul de grele şi incerte, pe potriva "mâloasei tranziţii fără de sfârşit" pe care o trăim cu toţii, cei aflaţi între Prut şi Nistru. Marea problemă a editurilor noastre rămâne în continuare una de ordin economic, adică incapacitatea lor de a funcţiona doar în baza profitului obţinut din vânzările de carte. Cartea în Basarabia nu numai că nu este un produs rentabil, dar îşi găseşte şi foarte greu drumul spre cititor. Dacă nu ar fi existat piaţa românească, unde anumite edituri au exportat circa 70 la sută din producţia lor de carte, multe dintre acestea ar fi dispărut pur şi simplu. Un alt balon de oxigen pentru editurile basarabene l-a reprezentat în aceşti ani banii oferiţi de Banca Mondială, precum şi de Fundaţia SOROS Moldova, care au finanţat masiv şi generos diverse proiecte editoriale. Benefic şi salvator a fost pentru unele edituri în anumite perioade şi sprijinul financiar venit din România. Slabe, sau aproape inexistente au fost, din 1991 încoace, subvenţiile acordate sectorului editorial de toate guvernele care s-au perindat la putere în Republica Moldova, indiferent de culoarea lor politică. Iar azi, cu un partid comunist românofob instalat temeinic la cârma "republicii", viitorul nu oferă perspective prea luminoase editorilor noştri. Pe lângă presantele dificultăţi economice existente, se pot adăuga acum şi probleme de ordin ideologic, dat fiind programul declarat al comuniştilor de a abroga istoria şi limba română, ceea ce va submina grav activitatea editorială...

Cele afirmate până aici nu trebuie să dea impresia că problemele editorilor basarabeni pot fi circumscrise doar în planul eficienţei manageriale şi al capacităţii reduse de absorbţie a pieţei interne de carte. Există destule motive de îngrijorare şi în ceea ce priveşte calitatea şi valoarea cărţilor tipărite. Întâi de toate, în Moldova se cuvine reabilitată meseria redactorului de carte profesionist, excelent cunoscător de limbă română, care să vegheze la corectitudinea lingvistică şi stilistică a cărţilor, pentru a proteja mediul românofon de la noi, şi aşa destul de poluat, de o altă sursă de infestare. Deşi mai puţine acum, în comparaţie cu primii ani de "aflux editorial în Basarabia", mai pot fi găsite în librării destule cărţi redactate neglijent sau chiar dezastruos.

O altă carenţă a editurilor basarabene, cu excepţiile fericite care se cunosc, este lipsa lor de "personalitate şi individualitate" în context editorial general românesc. Multe apariţii editoriale, ciudate şi aleatorii, trădează faptul că unele edituri de la Chişinău nu au o strategie de activitate coerentă şi bine chibzuită, nişte principii ferme, la care să nu renunţe atât de uşor. Este încă destul de puternică impresia de improvizaţie în alcătuirea planurilor editoriale şi nu întotdeauna poate fi depistată "creativitatea" editorilor, rigoarea şi gândirea prospectivă.

Toate aceste idei şi multe altele, redate mai nuanţat şi in extenso, se regăsesc în suplimentul nostru tematic consacrat fenomenului editorial din Republica Moldova. Am convocat la acest  "colocviu" sui generis profesionişti ai domeniului, persoane care au dobândit o bogată ştiinţă şi pricepere în editarea cărţii. Uneori am adresat aceleaşi întrebări mai multor persoane, întrucât problemele sunt comune şi am dorit să le aflăm opinia, pornind de la experienţa pe care a avut-o fiecare în aceşti ani. De asemenea, am adresat un şir de întrebări unui grup important de scriitori basarabeni de toate vârstele, scriitori care sunt în acelaşi timp "clienţi" ai editurilor (în calitatea lor de autori), dar şi cititori împătimiţi ai cărţilor pe care acestea le publică. I-am rugat să-şi spună părerea asupra fenomenului editorial din Basarabia, cu bunele şi relele lui, să comenteze relaţia pe care o au cu editorii şi cu publicul cititor, să evalueze aderenţa moldovenilor la literatura artistică şi la carte în general. În acelaşi sens am cules informaţii revelatorii în câteva din librăriile din Chişinău.

Sperăm ca "trecerea în revistă" a fenomenului editorial basarabean să trezească ecouri, să ofere protagoniştilor acestor pagini – cei mai importanţi editori ai momentului de la Chişinău – posibilitatea să vorbească despre problemele şi - de ce nu?! - succesele lor. Nu vreau să rostesc vorbe mari, dar cred că producţia de carte, cartea în general, este marea miză şi marea şansă a Basarabiei în anii ce vin.

În final, aş vrea să mulţumesc încă o dată Fundaţiei SOROS Moldova pentru sprijinul generos şi oportun acordat la pregătirea acestui număr de revistă.

1

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova