|
Între 7-10 august 2001, revista Contrafort a organizat la Chişinău - cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova - Atelierul Postmodernismul - o nouă (veche) mişcare literară la sfârşitul secolului XX. (Incursiuni teoretice şi în plan istoric pe marginea fenomenului postmodernist în lume şi în spaţiul culturii române). Invitaţi: Ion Bogdan Lefter, scriitor şi profesor universitar, director al săptămânalului Observator cultural" (Bucureşti), Preşedinte al ASPRO, şi Andrei Bodiu, scriitor şi profesor universitar, redactor-şef al revistei Interval (Braşov).
Într-un număr viitor al Contrafortului vom publica ample fragmente din dezbaterile Atelierului, la care au participat peste 30 de invitaţi - scriitori şi ziarişti. Semnalăm acum un ecou bucureştean al "evenimentului" de la Chişinău, produs în paginile revistei Observator cultural (nr.78/21.08-27.08.2001) - revistă foarte apreciată, cu o excelentă difuzare în România, din păcate, nu şi la noi. Ion Bogdan Lefter şi Andrei Bodiu publică două articole - bogate în detalii şi observaţii - despre cele trei zile petrecute în capitala Basarabiei. Reproducem - fragmentar - finalurile acestor texte, care rezumă într-un fel impresiile despre Basarabia ale celor doi importanţi scriitori. Ion Bogdan Lefter: "...Una peste alta, vreau să spun că am descoperit Basarabia ca pe o provincie românească aproape normală, doar că mai săracă, nu mai puţin - însă - în curs de "occidentalizare"; că postmodernitatea s-a instalat dezinvolt şi acolo, mai ales în Chişinăul care se prezintă ca oricare oraş din ţară (...); că noi, de partea asta a Prutului, nu e cazul să avem prejudecăţi negative despre Basarabia, iar ei, de partea cealaltă, trebuie să-şi uite complexele şi să descopere normalitatea "sincronismului" româno-român. Cu sau fără "comunişti" la putere, viaţa merge înainte, "globalizându-ne" pe toţi". Andrei Bodiu: "...În ce priveşte Moldova şi România, ele sunt definite de colegii noştri, nu fără o undă de ironie, "Republică" şi "Ţară". Iar "Republicii" i se mai spune şi "RîMî". De unde, iarăşi, impresia "amestecată" cu care am rămas. Pe de o parte, Chişinăul, care în zona centrală seamănă cu orice mare oraş românesc, atât că e mai curat decât toate, pe de altă parte, zona rurală dinspre Orhei, arsă de un soare necruţător, amintind de satele sărace ale Moldovei de dincoace sau de cele dobrogene... Mai presus de toate însă m-am bucurat că am cunoscut, în sfârşit, un alt spaţiu şi că am întâlnit sau reîntâlnit scriitori cu care mă simt solidar şi pe care, din cel puţin câteva puncte de vedere, îi admir".
Observatorul cultural mai publică opiniile (scurte) despre Atelier ale lui Constantin Cheianu, Vitalie Ciobanu, Grigore Chiper, Dorina Bohanţov, Vasile Gârneţ; reproduce copertele cărţilor mai multor autori basarabeni, apărute în ultimii ani, şi face o "revistă a presei" culturale de la Chişinău, din care cea mai şifonată iese Literatura şi arta, care: "a fost şi rămâne un trist portdrapel al naţionalismului şi tradiţionalismului păşunist basarabean... Citind Literatura şi arta - conchide cronicarul de la Observator - ai senzaţia că parcurgi un supliment basarabean, mai "bicisnic", al revistei România Mare, altoit, eventual, cu Literatorul."
|
Inapoi la cuprinsul numarului