Contrafort
Fondat in octombrie 1994
Contrafort : 10-11 (72-73), octombrie-noiembrie : Dialog la Praga : Libuse Valentova : În cele opt luni ale Primăverii de la Praga, cehii au trăit atat de mult şi atât de intens cât, poate, o altă naţiune trăieşte timp de douăzeci de an

Dialog la Praga

Libuse Valentova

În cele opt luni ale Primăverii de la Praga, cehii au trăit atat de mult şi atât de intens cât, poate, o altă naţiune trăieşte timp de douăzeci de an

Următoarea pagină

Vitalie Ciobanu: - Stimată doamnă profesor Libuse Valentova, sunteţi un vechi şi fidel prieten al României şi al culturii române. Spuneţi-ne cum v-aţi apropiat de cultura română şi povestiţi-ne pe scurt etapele activităţii Dv. în acest domeniu.

Libuśe Valentova: - Aş spune ca a fost destinul meu sau o pură întâmplare, fiindcă după ce am susţinut examenul de bacalaureat, am dorit să continuu studiile mele de limba franceză şi de spaniolă începute la liceu. Dat fiind că în 1963, când am terminat liceul, totul era programat de către Ministerul Învăţământului, mi s-a notificat după examenul de admitere: "Domnişoară, sunteţi admisă, însă combinaţia cerută de dv., franceză cu spaniolă, nu se va realiza în anul acesta, puteţi alege ori franceză cu arabă - ceea ce nu-mi spunea nimic - ori franceză cu limba portugheză - Portugalia, undeva la capătul Europei! -, franceză cu cehă sau cu limba română". Am zis: foarte bine, România se află destul de aproape, e o "ţară prietenă" - eram în acelaşi lagăr! - n-o să fie nici o problemă. Limba română mi-a fost simpatică de la primul moment fiindcă e o limbă romanică, iar mie mi-a plăcut şi limba latină, şi limba franceză, şi limba spaniolă. După doi ani am beneficiat de o bursă - una dintre primele burse acordate atunci, după un acord cultural încheiat între România şi Cehoslovacia. Au fost nişte cursuri de vară la Sinaia, organizate de Universitatea din Bucureşti, prin iulie-august 1965, sub îndrumarea profesorului Boris Cazacu. România în momentul acela se afla într-o ascensiune economică, lumea era ceva mai mulţumită, se găseau mai multe lucruri pe piaţă. Dacă afla cineva acolo, la Sinaia sau la Bucureşti, că suntem nişte străini preocupaţi de studiul limbii române, ne bucuram de maximă ospitalitate. Ne-am simţit foarte bine. S-au organizat pentru noi şi excursii la Sibiu, în Transilvania, şi la Bucureşti, şi pe litoralul românesc. Atunci, la Sinaia, cred că pot spune, s-a produs acel coup de foudre, care a însemnat că m-am îndrăgostit pur şi simplu de limba română. După aceea, româna n-a mai fost pentru mine o limba artificială din manual, ci o limbă vie, o limbă vorbită, în spatele căreia se află o cultură minunată, o literatură mare, interesantă. Chiar dacă mai puţin cunoscută, nefiind scrisă într-o limbă de circulaţie mondială. M-am întors la Praga ca "românistă". Ceea ce mi-a fost "fatal" pentru tot restul vieţii.

Studiile de română la Universitatea Carol din Praga

Vasile G`rneţ: - Vorbiţi-ne despre Institutul de Limbi Romanice de la Universitatea Carol, unde sunteţi profesor. Cum este structurată activitatea secţiei de limba română?

L.V.: - Studiul limbilor şi literaturilor romanice are o tradiţie îndelungată la Praga. Primul romanist şi românist ceh a fost profesorul Ioan Urban Jarnik, cunoscut foarte bine şi în mediul românesc datorită culegerii Doine şi strigături din Ardeal, alcătuită împreună cu Andrei Bârseanu, în 1885. Romanistica la noi a fost înfiinţată în anii '80 ai secolului trecut, accentul punându-se mai ales pe limba franceză, apoi pe limba italiană şi limba spaniolă. Studiile de limba română, iniţial facultative, au completat studiile romanice în 1882. După cel de-al doilea război mondial, s-a creat o situaţie foarte propice pentru a se pune bazele studiilor româneşti de sine stătătoare la Praga. Armata Română avusese o participare importantă la eliberarea Cehoslovaciei - în jur de 60 000 de soldaţi români căzuţi aici, pe teritoriul nostru. În 1945 s-au restabilit contactele diplomatice, prin '48 a fost încheiat un prim acord de colaborare şi ajutor reciproc între Praga şi Bucureşti. În anul universitar 1950-51, dna Maria Kavkova, profesoară de literatura română, al cărei discipol sunt, a contribuit la înfiinţarea secţiei române în cadrul a ceea ce se numea pe atunci Catedra de romanistică, o catedră care cuprindea studiul limbilor şi literaturilor franceză, spaniolă, italiană, portugheză. De atunci, fără nici o întrerupere, cauzată de nu ştiu ce motive politice, filologia română se predă ca un studiu superior complet de cinci ani de zile, încheiat cu o susţinere de teză, plus examenele de stat, ceea ce îţi dă posibilitatea să obţii o diplomă de absolvent de filologie română. În general, româna se face în combinaţie cu o altă limbă - franceză, italiană ş.a. -, iar în ultima vreme avem şi studenţi de la alte specialităţi, cum ar fi sociologia sau politologia. În 1991-1992, Catedra s-a transformat în Institut de Limbi Romanice.

V. G.: - Câţi studenţi aveţi la română?

L.V.: - Înainte de '89, potrivit planificării ministeriale, secţia de limbă română se deschidea din doi în doi ani şi "primeam" între 5-10 locuri pentru studenţi. Prevala combinaţia română-franceză, română-italiană, sau cu limba cehă sau cu spaniolã. Dupã revoluþie a intervenit un moment de crizã, vã daþi seama. Toþi tinerii s-au nãpustit la limbile de mare circulaþie: francezã, englezã...

Vit. C.: - Rusã, eventual...

1 2 3 4 5 Următoarea pagină

Inapoi la cuprinsul numarului

Copyright Contrafort S.R.L.
contrafort@moldnet.md (protected by spam filter and blog promotion by blogupp)
Site apărut cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova