Categorii

Parteneri

Vitrina cu cărţi şi reviste

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Vitrina cu cărţi şi reviste

articol: 
articol: 
articol: 
articol: 
articol: 
articol: 
articol: 
articol: 

Noutăţi la Editura Cartier
Emilian Galaicu-Păun, Țesut viu. 10x10, Colecția Rotonda, 2011, 344 pag.
 
Roman-palimpsest, în care Decalogul îşi dă mâna cu Decameronul, Ţesut viu. 10 x 10 acoperă ultimii 40 de ani, mai exact, de la moartea lui Iuri Gagarin, în 1968, la evenimentele din 7 aprilie 2009 din Ch-ău, şi o geografie ce se extinde pe câteva continente. Totodată, cartea se vrea un Pomelnic, în care cei trecuţi la Vii ajung, rând pe rând, să se alăture celor Adormiţi, în timp ce morţii dragi revin mereu în discuţie, dat fiind că nu există frontiere etanşe între lumea noastră şi lumea cealaltă, ele funcţionând ca un tot întreg. Nu în ultimul rând, scriitura ca atare devine pe parcurs din „suport formal”, „temă principală cu variaţiuni”.
 
Fără termen de prescripție. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa. Coordonatori: Sergiu Musteață, Igor Cașu. Colecția CARTIER Istoric, 2011, 792 pag.
...evitarea asumării trecutului nu este o soluție. După cum ne amintește Tony Judt, „investigarea și interogația riguroasă a trecuturilor concurente ale Europei – și a locului ocupat de aceste trecuturi în sentimentul colectiv al europenilor – a fost un succes... și o sursă a unității europene din ultimele decenii”. Însă, pentru ca trecutul să rămână un rezervor de sens și un vector moral pentru prezentul Europei, „el va trebui învățat, din nou, de fiecare generație prezentă. Uniunea Europeană poate fi un răspuns adecvat istoriei, dar nu o poate, niciodată, înlocui”.
 
Ion Țurcanu, Descrierea Basarabiei. Teritoriul Basarabiei dintre Prut și Nistru în evoluție istorică.  Colecția CARTIER Istoric, 2011, 488 pag.
Trebuie reabilitată părerea lui Cantemir după care dinastia munteană a Basarabilor și-a luat numele de la basarabenii de la est de Prut, și nu invers, cum s-a susţinut cu tărie și fără niciun temei de la Hașdeu încoace. Variate informaţii din o serie de surse medievale, mai întîi de toate, din unele cronici polone, dar și anumite hărţi europene din secolele XVI-XVIII, sugerează ideea că, din veacul al XII-lea și pînă la sfîrșitul celui de-al XIV-lea, teritoriul dintre Prut și Nistru s-a numit Basarabia, iar trăitorii în acest spaţiu se numeau basarabeni.
 
***
Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul (roman), Editura Polirom, 2011
Lucian Dan Teodorovici incită cititorii, propunându-le o amplă naraţiune despre spaţiul concentraţionar comunist, despre victime şi torţionari, despre destin şi însingurare ca mijloc de autoapărare în faţa adversităţilor unei socie­tăţi poliţieneşti care domină individul şi îi supraveghează fiecare clipă a vieţii. După ce va fi cunoscut ororile închisorilor şi lagărele de muncă, Brunul pare să fi uitat de sine însuşi pentru a se dedica marionetelor, ducând un trai anonim şi anodin, într-o lume cenuşie şi primejdioasă. Împreună cu tovarăşul Bojin şi cu Eliza, două personaje care-l însoţesc permanent, misterul din viaţa lui trecută se împleteşte însă cu un altul, nou, a cărui rezolvare îi va schimba perspectiva asupra istoriei sale personale.
 
Alex Leo Şerban, Litera din scrisoarea misterioasă (eBook). Traducere din limba engleză, cuvânt înainte şi note de Antoaneta Ralian.
Rămas în manuscris după moartea prematură a celui care a fost cel mai important reprezentant al actualei generaţii de critici de cinema, regretatul Alex. Leo Şerban, şi extrem de aşteptat de cititori, microromanul Litera din scrisoarea misterioasă apare mai întâi sub formă de e-book.
„Povestire dadaistă, suprarealistă, postmodernistă, novella se derulează zburdalnic sub ochii noştri, jucând ping-pong cu timpul şi cu spaţiul, presărată cu jocuri de cuvinte, anagrame, anacronisme, paradoxuri, qui pro quo-uri, personaje interșanjabile, aluzii mai mult sau mai puţin criptice, zboruri de imaginaţie «flamboaiant de extravagantă» (sintagmă care-i aparţine autorului), neologisme, franţuzisme, preţiozităţi leoşerbaniste – o grafie modernistă sui-generis, cu dialoguri îngropate în text, delimitate doar prin ghilimele.” (Antoaneta Ralian)
***
Leo Butnaru. Avangarda – jertfa Gulagului (Antologie din creaţia a 52 de poeţi morţi sau întemniţaţi în stalinism-comunism). Editura Fundaţiei Culturale Poezia, Iaşi, 2011. – 380 p.
 
Leons Briedis. Azil pentru ne-somn (Traducere, prefaţă, note de Leo Butnaru). Editura Fundaţiei Culturale Poezia, Iaşi, 2011. – 88 p.
 
***
Limba română, nr.9-10/2011
 
Un număr consistent şi divers, din sumarul căruia menţionăm: Editorialul „Sub sceptrul purificator al limbii române”, semnat de Alexandru Bantoş, redactorul şef al revistei; „Coşeriana” – texte de Adriana Robu şi Ioana-Narcisa Creţu; Un grupaj dedicat regretatului poet maramureşean Ion Zubaşcu (contribuţie esenţială a lui Leo Butnaru, care publică fragmente din corespondenţa purtată cu Zubaşcu între 2007-2011); Critică şi eseuri semnate de Ana Bantoş – despre Mihail Ion Ciubotaru, Doris Mironescu – despre M. Blecher, Viorica-Ela Caraman – „Timp şi afectivitate în sinestezia morţii. Trei studii de caz”; Interviul – excepţional! – realizat de  Alexandru Bantoş cu Ana Blandiana. „Să nu uităm că a fi liber este mult mai dificil decât a nu fi liber”, spune, între altele, poeta de la Bucureşti - o mare conştiinţă a României; Articolul lui Ion Ciocanu despre Nicolae Corlăteanu – practician şi teoretician al cultivării limbii în Basarabia. 
 
Citiţi revista „Limba Română” şi în 2012
 
Destinatarii publicaţiei – studenţii de la facultăţile cu profil umanistic, cadrele didactice din învăţământul de toate gradele, precum şi toţi cei interesaţi de probleme actuale ale limbii, literaturii, artei, culturii – sunt anunţaţi că revista va apărea bimestrial (6 numere), format carte cu un volum de 192 de pagini, inclusiv 16 color.
Abonamentele pot fi perfectate la toate oficiile poştale. Indice de abonament – PM77075. Preţul unui număr – 30 lei. Preţul abonamentului anual – 180 lei.