Categorii
Autori
Bloguri
Stephen King, un simbol al culturii americane
Stephen King, un simbol al culturii americane
Marcel GhermanProzatorul Stephen King (n. 1947) a devenit de mai mulți ani un adevărat pilon de rezistență al literaturii americane contemporane. Cărțile lui redau cu precizie multe din trăsăturile de caracter ale compatrioților săi, prezentând simboluri fantasmagorice ale obsesiilor și fobiilor pe care le înfruntă aceștia. Câteva generații de cititori din întreaga lume au crescut cu romanele sale, care nu încetează să surprindă prin imaginarul lor, dar mai ales prin experiențele dramatice ale personajelor sale memorabile. Pe parcursul câtorva decenii de activitate prolifică, Stephen King a publicat peste 50 de romane, care s-au vândut în peste 350 de milioane de exemplare, precum și multe povestiri și nuvele, demonstrând că este un adevărat profesionist al scrisului cu o forță creatoare ieșită din comun.
Într-un interviu autorul își exprimă regretul că în librăriile americane ficțiunile sale au ajuns blocate definitiv la secțiunea Horror, în timp ce în America Latină prozele sale ar fi fost clasificate mai curând ca parte a curentului realismului magic și s-ar fi bucurat de o înaltă apreciere din partea literaților. Bibliografia sa include și câteva romane realiste, precum Shawshank’s Redemption (Ispășirea lui Shawshank) și The Green Mile (Mila Verde), care reprezintă niște descinderi în infernul carceral, sau romanul psihologic Dolores Clayborne, ce fac parte cu siguranță din literatura autentică. Cu toate acestea, în mod neașteptat, decernarea Premiului Literar Național lui Stephen King în 2012 a fost însoțită de proteste vehemente din partea unor puriști literari americani.
Având foarte mulți fani, scriitorul s-a convins în repetate rânduri că oamenii diferă foarte mult în ce privește cultura lor literară. În primii ani după absolvirea facultății, a lucrat un timp ca profesor de limba și literatura engleză într-o școală și a rămas dezamăgit de atitudinea anemică și chiar adesea de dezinteresul total al tinerilor săi discipoli față de carte. Mai târziu, întâlnirile sale cu cititorii, care probabil fac sarea și piperul vieții oricărui scriitor, i-au lăsat în memorie nenumărate situații hilare, care ar putea în egală măsură să fie privite ca o tragedie națională. De câteva ori i-a fost dat să fie confundat cu Francis Ford Coppola și chiar cu Steven Spielberg. Odată un admirator l-a bucurat nespus, mărturisindu-i că nu i-a citit nicio carte, dar în schimb le-a văzut toate ecranizările. Într-adevăr, pe baza romanelor lui Stephen King au fost realizate foarte multe filme, unele reușite, iar altele mai puțin. Cât fac numai cele unsprezece versiuni cinematografice ale Copiilor din păpușoi! Altă dată, pasiunea sa notorie pentru clovni malefici, relevată în romanul It (Creatura), a prilejuit o împrejurare aproape suprarealistă, atunci când, în timpul unei călătorii cu avionul, alături de el s-a așezat un clovn în carne și oase. Prozatorul stupefiat l-a întrebat: „De unde te-ai luat?”, iar acesta i-a explicat că vine din McDonaldland, de la deschiderea unui supermarket.
Stephen King s-a manifestat întotdeauna ca un spirit nonconformist, trăsătură ce i-a determinat în mare măsură succesul la publicul american, care se identifică de multe ori cu acest caracter rebel, o posibilă reminiscență a stării de libertate nelimitată din perioada Vestului Sălbatic. Unii admiratori ai lui Stephen King cred că atracția sa pentru lucruri macabre a fost provocată de o traumă psihologică inhibată pe care ar fi trăit-o în primii ani de viață, deși scriitorul a afirmat că a avut o copilărie liniștită. Însă anumite episoade din trecut tind să-l contrazică. De exemplu, odată în copilărie mama lui l-a surprins citind o carte despre un ucigaș în serie. A avut și un bun tovarăș de joacă care a ajuns să fie călcat de tren. De altfel, referințele la copilăria personajelor ocupă un rol important în multe dintre romanele sale.
Într-un interviu acordat pe la sfârșitul anilor ’80, a mărturisit că, dacă nu s-ar fi făcut scriitor, poate ar fi ajuns la fel ca maniacul din Austin care s-a urcat într-un turn și a început să tragă în mulțime. Această atitudine, similară celei exprimate în albumul muzical The Downward Spiral (Spirala descendentă) al formației Nine Inch Nails, se transformă însă într-un joc extrem de primejdios, pentru că, mai grav, comportamentul deviant al unor indivizi pare să fi fost stimulat de scriitorul însuși prin unele din cărțile acestuia. Romanul Rage (Turbare) înfățișează un elev care își împușcă învățătorul și colegii de clasă. În mod tragic, în ultimele decenii s-au succedat nenumărate incidente cu tineri care au săvârșit astfel de masacre în viața reală, în școlile și universitățile americane. S-a descoperit că unul dintre primii inși culpabili de astfel de crime avea în posesie o copie a romanului Rage. În Statele Unite publicarea acestui roman a fost sistată. Totuși, autorul a declarat în apărarea sa că fenomenul cenzurii cărților este profund antidemocratic și oferă un precedent periculos.
O altă carte a lui Stephen King, Dead Zone (Zona moartă), are în centru un personaj care întreprinde o tentativă de asasinat împotriva unui candidat la postul de președinte al Statelor Unite ce manifestă tendințe dictatoriale. Iar romanul science-fiction The Running Man (Fugarul), adaptat pentru marile ecrane cu participarea lui Arnold Schwarzenegger în rolul protagonistului, sfârșește cu impactul unui avion într-un zgârie-nori. În ultimii ani Stephen King avea să cadă el însuși victimă propriei iresponsabilități, când a fost lovit în plin de un camion. După câte se pare, acesta nu a fost un accident, ci o tentativă de omor premeditat. Stephen King și-a revenit cu mare dificultate după incident și a fost tentat să abandoneze scrisul. Recent însă a publicat o trilogie de romane polițiste cu elemente supranaturale, alcătuită din volumele Mr. Mercedes, Finders Keepers (Cei care găsesc își păstrează captura) și End of Watch (Sfârșitul vegherii), despre un ucigaș care își accidentează victimele cu ajutorul unui automobil. Pentru elaborarea lor, Stephen King s-a documentat din numeroasele cazuri similare, care constituie o amenințare pentru citadinii oricărui oraș occidental.
Stephen King a debutat în forță în 1974 cu romanul Carrie, despre o adolescentă cu puteri supraomenești care săvârșește un act cumplit de răzbunare împotriva colegilor ei de școală. A urmat Salem’s Lot (Pământul Ierusalimului) (1975), o poveste cu vampiri, apoi faimosul Shining (Strălucirea) (1977), o ficțiune de groază plasată într-un hotel montan bântuit de fantome. Pe parcursul anilor, Stephen King nu a încetat să-și surprindă cititorii prin creații care le-au stimulat imaginația, precum Christine, Firestarter (Piromanul), Pet Sematary (Cimitirul animalelor domestice), The Fog (Ceața), Dreamcatcher (Vânătorul de vise), Cell (Celularul) sau seria fantasy The Dark Tower (Turnul Întunecat).
În 2013 Stephen King a lansat volumul Doctor Sleep (Doctorul Somn), care continuă peste decenii povestea protagonistului din Shining, devenit între timp adult, și anunță confruntarea sa finală cu fantomele trecutului său. Acest roman încheie simbolic un cerc complet în prodigioasa carieră literară a autorului.
- autentifică-te pentru a adăuga comentarii