Categorii

Parteneri

„Revista literară” - Omagiu pentru Aureliu Busuioc

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

„Revista literară” - Omagiu pentru Aureliu Busuioc

Revista literară, nr.10/2018, publică un grupaj de texte despre Aureliu Busuioc, de la a cărui dispariție s-au împlinit, pe 9 octombrie, șase ani. Mircea V. Ciobanu își intitulează articolul „Actualitatea după Busuioc”, remarcând autenticitatea și, evident, actualitatea operei acestuia. Scrie MVC: „Artist al cuvântului, familiar (organic, firesc, natural, genetic, nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba română, el poate să ne servească drept model în cam toate genurile: poezie, dramaturgie, roman. Dar și în publicistică, pamfletele sale fiind de o inteligență selectă și de o acuitate distinctă. De alt­fel, distincția este calitatea cu care s-a impus întotdeauna. A fost ironic, parodic și persiflant într-o epocă fariseică, a fost necruțător în epoca ticăloșilor ordinari și a fost artistul absolut în era libertăților. De fapt, liber a încercat să fie întotdeauna, fie și mai curând în forma estetic-eretică decât în cea politic disidentă”.
Și Arcadie Suceveanu, la rubrica sa, „Portret în sepia”, scrie despre felul cum Aureliu Busuioc a slujit exemplar limba română, cum s-a constituit, prin tot ce a scris, ca un model pentru confrații săi: „Aureliu Busuioc este unul dintre puținii autori de la noi care au impus modele de limbaj cult, sunând perfect românește, utilizând cuvinte din toate zonele vocabularului; un limbaj intelectualizat, degajat, bine ținut în frâiele prozodiei, contrastând flagrant (cum de a fost posibil?) cu acele folclorizări facile și cu neaoșismele arhaizante ce se cultivau, cu ostentație și devoțiune sociologist-autohtonistă, în epocă. Aureliu Busuioc a reprezentat întotdeauna imaginea scriitorului liber și emancipat, sincronizat în toate cu spiritul literar general românesc, dar și cu esențele literaturii moderne și postmoderne”.
Tot despre Aureliu Busuioc scriu texte inspirate Gheorghe Erizanu și Vasile Iftime.
Alți autori de citit în acest număr remarcabil: Grigore Chiper, „Frumusețe și gând în literatură”; Teo Chiriac, „Poem în sine” (teofanii de o sinceritate răscolitoare); Ion Pop, „Echinox 50” (despre vestita revistă clujeană); Silvia Caloianu, „Solstițiu de vară cu final fericit” (două frumoase pagini de poezie); Leo Butnaru, „Jurnal în marginile istoriei literare” (un valoros și prețios document cultural); Emilian Galaicu-Păun, „Octombrie de chihlimbar” (despre poetul Mircea Ivănescu). Paginile de proză ale revistei poartă semnăturile lui Val Butnaru și Constantin Cheianu (ambii cu fragmente de roman). Interviul lui Adrian Ciubotaru cu italianul Alessandro Vincenzi se citește cu interes și folos.
 
Nina SCUTARU