Categorii
Autori
Bloguri
revelaţiune
revelaţiune
în trupul acesta al meu
deocamdată de 93 de kile
încape
la sigur
un bărbat tăcut
cu toate gândurile lui
profunde
lacrimile şi votca
deopotrivă
fumul şi mirosul de piele curată
ca într-un pahar umplut
pe un mormânt jilav
ca într-un buzunar
cusut cu aţă albă de mătase
există probabil în fiecare
ceva mai îngrijit decât mâinile lui
antropologie
oamenii de bine pe care-i cunosc
preferă comparaţiile antice
viaţa pe care o duc
e o datorie la berar
de care nu le este ruşine
defel
doar ei pot să iubească succesiv
femei blânde ca siropul de portocale
şi dacă nu ne vedem o săptămână
ni se face dor
precum fumătorilor morți
de o ţigară aprinsă
vedere din gară
în fiecare dintre oamenii aceştia
treziţi la 4:20 dimineaţa
locuiesc mai multe vieţi
neştiute de ceilalţi
dacă nu s-ar fi sinucis
bărbaţii pe care i-a înşelat
doamna în alb de la terasă
ar fi purtat doliu
cerşetorii de aici
spun cele mai neverosimile istorii
oameni generoși
bucură cu mărunţişul lor
fetiţa abandonată care striveşte
cu tălpile goale
furnicile ieşite de sub bordură
votca de la peron
e întotdeauna mai scumpă
vânzătorii de ziare îţi propun
trei ciocolate la zece lei
de aici fiecare pleacă
să salveze
ce-a mai rămas
chișinăul de seară
înainte să plece acasă
domnişoara cu adidași albi
a zis:
pieptul acesta are cei mai frumoși sâni.
înăuntru n-a rămas mai nimic.
gândiți-vă la tot ce v-a durut
cu adevărat,
ca să pricepeți:
suferința nu purifică!
veți trăi o împăcare plină,
întocmai cum falangele degerate
nu simt focul.
și atunci
nimeni n-o să vă mai trezească în zori.
vizionarism
de data asta ne vom iubi
înainte să devenim prieteni
pe facebook
oamenii din rețea
întotdeauna vor să cunoască
slăbiciunile celuilalt
precum minutarul unui ceas cu baterii
alerg
de dimineață
după tine
și dacă te-aș prinde în secunda asta
probabil
ți-aș povesti
neîntrebat
tot trecutul meu
liberi
ca două chibrituri made in Belarus
într-o cutie boțită
eu voi fi cel ars
love story
la 3 mai
tu mi-ai dăruit un tricou roșu
ca amurgul la ruși
îl îmbrac
obișnuit
când ies în oraș
să-mi plimb singurătatea
sunt o picătură de sânge
când te bărbierești în grabă
poem metafizic
de la colțul patului
până la terasa barului vegas
lumea e numai pericole
diminețile ar fi deosebite
fără muște
și datorii la stat
(să zicem merci
că alte nevoi
mai percutante
n-au fost încă
puse în circulație)
chiar acum
în căminul nostru de familiști
răsună bocetele celor rămași
îți pui căștile
și privești un film horror
cu monștri domestici
violet
mă întind de-a curmezișul patului
cu mâinile sub burtă
țin minte bine
aseară
chelnerița blondă mi-a zis:
cu persoana dragă
nu se vorbește așa!
paisprezece plin
somnul bun e o pregătire pentru moarte
ziua se stinge şi nu iei cu tine nimic în
aşternut
sub pleoapele grele nu mai e loc
pentru câinii flămânzi
orice beţie nocturnă e un vis frumos
cu disperare ne căutăm prin întuneric
trupurile goale
când pruncii îşi iau oboseala în serios
noaptea mâinile au o libertate a lor
şi umerii şi tălpile goale
plămânii şi intestinele
toate au un rost pur
ca un vis cu necuratul
prin care ne este îngăduit să privim
lumea de dincolo
epitaph
un poem simplu ca un mesaj
lăsat de o bunică sinucigaşă
în care e firesc să regreţi
aşternutul spurcat cu alta
pisicile spânzurate
în fragedă copilărie
borşul umplut
care nu se acreşte
să laşi un bileţel
lângă paharul cu amprente –
sufletul fiecăruia se ascunde în ficat...
_______
Poeme din volumul Schimbare de altitudine, în curs de apariție la Editura Casa de pariuri literare.
- autentifică-te pentru a adăuga comentarii