Andrei Pleșu în editorialul său, „Mâhniri de bătrân vaccinat (român)”, comentează explozia de isterie și mefiență din societatea românească invadată de pandemie: „Nu mai credem în ce știu specialiștii, dar credem în ceea ce, de fapt, nu știe nimeni cu exactitate, pariem pe semiobscurități SF, pe scenarii totodată haioase și apocaliptice (...) După decenii de dictatură comunistă, suportate mai curând răbdător, acum se umplu piețele cu militanți curajoși ai egalității, ai excluderii instituțiilor oficiale din parcursul vitejesc al propriei biografii (incluzând dreptul de a muri pe cont propriu, nu urmând indicațiile unor despoți inumani).
Andrei Cornea – un alt senior al Dilemei... – deplânge starea statului, devenit un fel de decor pentru jocuri politicianiste, în timp ce Covidul face ravagii, iar restricțiile nu se respectă.
Tema acestui număr (21-27 octombrie 2021) este Radicalizarea, pe marginea căreia se pronunță Alec Bălăşescu, Ruxandra Hurezean, Sabina Fati, Sebastian Rotaru și Nicolae Țibrigan – un tânăr basarabean, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române. Un amănunt semnificativ: unchiul acestuia, Victor Țibrigan, din comuna Vărvăreuca, Florești, a întemeiat pe cheltuială proprie un Muzeu al Ostașului Român, cu exponate și mărturii despre luptele grele care s-au dat în această regiune în vara lui 1941.
În articolul său, „Radicalii de ieri și de astăzi”, Nicolae Țibrigan schițează un istoric al noțiunii, al avatarurilor sale de-a lungul timpului: de la „radicalii” liberali și reformatori din secolul monarhiilor obscurantiste, până la partidele „radicale” populiste și anti-vacciniste de azi de care, din păcate, nici România nu duce lipsă... Un număr de revistă de citit și de reținut.
Vasile GÂRNEȚ