Categorii

Parteneri

Christa Wolf – o scriitoare controversată

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Christa Wolf – o scriitoare controversată

articol: 

Născută pe 18 martie 1929, în localitatea Landsberg-Warthe (aflată actualmente în componenţa Poloniei), Christa Wolf a fost distinsă în 2002 cu Deutscher Bucherpreis (Premiul Literar German) pentru întreaga activitate, această prestigioasă distincţie fiind acordată anterior celui mai cunoscut scriitor german, Günther Grass. Juriul a apreciat „curajul cu care s-a implicat în marile dezbateri din RDG şi din Germania reunificată”. Prin textele sale pertinente şi luările de atitudine curajoase, Christa Wolf  s-a manifestat ca o scriitoare de înaltă valoare, care a abordat problemele cu care se confruntă atât cititorii din Est, cât şi cei din Vest. Reflecţiile profunde din opera sa îi provoacă pe cititori să se implice în dilemele morale şi politice ale timpului – de la începuturile perioadei de reconstrucţie a RDG-ului şi până în prezent.
Iniţial celebrată ca un nou talent al literaturii din RDG, Christa Wolf a ajuns să fie percepută începând cu anii ‘‑60 ca o „disidentă loială”, care critica regimul, dar îşi păstra încrederea în socialism ca o alternativă mai bună la capitalismul occidental. Ulterior, şi-a extins criticile asupra efectelor deformatoare ale tehnologiei şi patriarhalismului, fiind mereu preocupată de apărarea individului – în lucrările sale acesta fiind, de regulă, femeie – împotriva oricăror forme de manipulare.
Christa şi fratele ei Horst, mai tânăr cu trei ani, au crescut în Landsberg an der Warthe (astăzi Gorzow Wielkpolsky în Polonia), unde părinţii săi Herta şi Otto Ihlenfeld aveau o prăvălie. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, familia s-a refugiat în Mehlenburg, iar Christa a lucrat ca secretară a primarului şi şi-a făcut studiile superioare în Gammeln, în apropiere de Schwerin. Şi‑a continuat studiile în Bad Frankenhausen şi a intrat în SED (Partidul Socialist Unit) în 1949. Între 1949 şi 1953, a urmat facultatea de literatură germană la universităţile din Jena şi Leipzig, s-a căsătorit cu colegul ei de studenţie, scriitorul Gerhard Wolf, în 1951, şi a născut-o pe prima sa fiică, Annette, în 1952. Din 1953 până în 1957, a activat mai întâi în staff-ul Deutsher Schriftstellerverband (Asociaţia Scriitorilor Germani), apoi ca redactor-şef al Editurii Neues Leben. Între 1958-’59 a lucrat ca redactor la revista Neue Deutsche Literatur. A doua sa fiică, Katrin, s-a născut în 1956.
Cartea Moskauer Novelle (1961) a câştigat Premiul Artistului acordat de oraşul Halle, iar în 1962 Christa Wolf  s-a mutat în localitatea Kleinmachnow din apropierea Berlinului şi a început să lucreze ca scriitor liber-profe­sionist. Primul său roman, Der Geteilte Himmel (Paradisul Divizat, 1963), are ca subiect iubirea dintre o studentă şi un chimist care nu pot suporta condiţiile Germaniei divizate – chimistul pleacă în Occident la scurt timp după construcţia Zidului Berlinului, în timp ce Rita decide să rămână şi să contribuie la reconstrucţia RDG-ului. Acest roman a fost distins cu Premiul Heinrich Mann, iar un an mai târziu a cunoscut o adaptare cinematografică şi s-a bucurat de succes atât în Germania de Vest, cât şi în RDG. Autoarea a primit Premiul Naţional pentru Artă şi Literatură şi a fost nominalizată pentru funcţia de membru al Comitetului Central al SED.
Cel de-al doilea roman, Nachdenken uber Christa T. (În căutarea Christei T., 1968), a fost iniţial interzis în RDG, apoi editat într-un tiraj limitat. Cartea abordează dezvoltarea individului într-o societate socialistă, orientată spre productivitate şi dominată de norme universale. Acest roman a devenit subiectul unor dezbateri aprinse şi a iniţiat un nou curent în literatura din RDG, care aduce în prim-plan ideea de „autenticitate subiectivă” şi este considerat „una dintre cărţile fundamentale ale timpului său” (Hornig­k). Christa Wolf „a abandonat o dată şi pentru totdeauna ideile depăşite ale realismului şi a creat o nouă modalitate de a percepe lumea în literatură, care integrează conştiinţa autorului ca subiect-martor” (Magenau).
În Kindheistmuster (Modele ale copilăriei, 1976), Wolf a analizat istoria generaţiei sale, evocându-şi viaţa în „Al Treilea Reich” pentru a aduce la lumină originile comportamentului şi modelelor de gândire din ziua de azi: „Cum am devenit cei care suntem?” Atunci când poetul şi cantautorul Wolf Biermann a fost privat de cetăţenia RDG pentru critica sa la adresa regimului, Wolf s-a numărat printre cei care au organizat un protest public.
În următoarele două romane Christa Wolf s-a adâncit şi mai mult în trecut. În Kein Ort. Nirgends (Nici un loc pe Pământ, 1977) autoarea a ales ca personaje nişte figuri ale romantismului german, Heinrich von Kleist şi Karoline von Gunderode, pentru a demonstra „conexiunea între disperarea societăţii şi eşecul literar”, o temă ce o preocupa în acel moment (Wolf în Hornigk). În Kassandra (1983), Christa Wolf a revenit la mitologia clasică, căutând originile războiului în cultura patriarhală a Greciei. În această carte, tematicile feministe, deja prezente în lucrările sale, au fost dezvoltate prin juxtapunerea cu experienţa rezultată din contactul cu textele mişcării feministe din Occident. În acel moment Christa Wolf era aclamată ca o scriitoare importantă în ambele Germanii.
Deşi Christa Wolf s-a aflat constant sub supravegherea Stasi (Serviciul Securităţii de Stat) din cauza devierilor sale de la linia politică oficială, i s-a permis totuşi să călătorească pentru a participa la conferinţe şi chiar să rămână pentru perioade îndelungate în Occident. Bunăoară, a fost invitată ca profesoară la Colegiul Oberlin, a susţinut lecturi în public (Lecturile despre Poetică din Frankfurt) şi a acceptat premii, printre care Premiul Buchner al Academiei Germane de Limbă şi Poezie (1980), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană (1985), precum şi Premiul Geschwister-Scholl al oraşului München (1987). După 1990 a primit alte distincţii: Premiul Elisabeth Langgasser, Premiul Literar Nelly Sachs (1999) şi Premiul pentru Carte al industriei editoriale germane, menţionat mai devreme (2002).
În pofida dezamăgirilor şi a criticii la adresa regimului, Christa Wolf nu a dorit să se delimiteze în totalitate de regimul din RDG, ci a preferat să se retragă pe cât posibil din organizaţiile şi activităţile oficiale. Biograful Georg Magenau îi percepe viaţa ca o „cronică a unor despărţiri nesfârşite” sau ca o emancipare faţă de idealurile în care credea anterior, un proces recurent de deziluzionări. Finalmente, în iunie 1989 a renunţat la statutul ei de membru SED şi a depus eforturi considerabile pentru a influenţa mişcarea politică aflată în ascensiune. Alături de alţi intelectuali, precum Volker Braun şi Stefan Heym, a militat împotriva absorbţiei RDG-ului de către Germania Federală, pledând în favoarea existenţei RDG ca stat independent.
În anii ‘90, Christa Wolf a devenit ţinta unor atacuri violente, fiind denigrată mai ales de unii critici şi ziarişti din Germania de Vest, care o acuzau că ar fi fost „poetă de stat” a RDG-ului. În mijlocul fervorii mediatice a fost trecut cu vederea faptul că mai mult de douăzeci de ani autoarea s-a aflat în permanenţă sub supravegherea Stasi. Cartea Was bleibt (Ceea ce rămâne), publicată în 1990, conţine reflecţii din anii ‘70, din perioada în care fusese urmărită de Stasi. Cartea a atras acuzaţii de ipocrizie, mai ales după ce în 1993 s-a aflat că autoarea însăşi a fost recrutată de Stasi în calitate de „colaboratoare neformală”, între anii 1959-1961. De fapt, Christa Wolf nu a prezentat în cartea sa nici un fel de informaţii semnificative.
În pofida acestor probleme, la care deseori reacţiona bolnăvicios, dar şi ca o modalitate de a le înfrunta, Christa Wolf a continuat să scrie: în 1993 a publicat volumul Medeea, o adaptare a mitului antic în care exprimă atitudinea sa critică faţă de ostracizarea socială de către Celălalt. Povestirea Leibhaftig (În carne şi oase, 2003) are ca subiect o boală mortală a naratoarei, care s-a manifestat cu puţin timp înainte de desfiinţarea RDG-ului şi în timpul căreia şi-a retrăit trecutul în vise provocate de febră şi în amintiri inopinate, „detoxifiindu-se” astfel pentru a supravieţui.
 
* * *
Benjamin Lytal
În căutarea Christei Wolf
Despre Ein Tag im Jahr. 1960-2000
 
După cum „New York-ul este regatul cărţii” la fel şi Germania de Est devenise „Leserland DDR”. Leserland înseamnă „ţara cititorilor”, iar regina lor a fost Christa Wolf. Deşi se certa cu guvernul, Doamna Wolf a avut deseori posibilitatea să o facă dintr-o poziţie privilegiată: bunăoară, întreţinând discuţii private cu conducătorul statului, Erich Honecker. Ulterior, după prăbuşirea zidului de la Berlin, ea a admis că între 1959 şi 1961 a lucrat ca informatoare pentru Stasi. A fost numită în mod deschis „poetă de stat”, iar celebritatea sa din trecut nu a făcut decât să o compromită şi mai mult în condiţii de libertate.
Cartea Ein Tag im Jahr (O zi dintr-un an, Editura Europa, 2003, 621 pag.) este o culegere de reflecţii susţinute în fiecare an, din 1960 până în 2000. Neredactat – excepţie fiind doar unele note de subsol – jurnalul prezintă viziunile sale din 1960 exact cum au fost scrise de autoare, urmate într-un ritm accelerat de cele din 1961, 1962 etc. Întorci o pagină şi trece un an. Astfel, pe nesimţite, parcurgem o carte întreagă. La o privire mai atentă, cititorul observă nu numai perindarea istoriei, ci şi transformările care se produc în mentalitatea autoarei.
Experienţa Christei Wolf referitoare la Germania de Est este în întregime una de loialitate şi plăcere. Chiar şi după ce reunificarea aduce în magazine produse comerciale strălucitoare, ea preferă să cumpere „nişte cleşte de agăţat rufe, garantate a fi vechi mărfuri din Germania de Est, şi o la fel de prăfuită ladă de gunoi din cauciuc rezistent, care stă ascunsă în spatele senzaţionalelor modele noi de pubele”. An de an, doamna Wolf observă cum se coc boabele de soc în Germania de Est şi are darul de a face în cartea sa ca un hambar colectivizat sau o întâlnire a muncitorilor din fabrici să pară mai umanizate şi mai prietenoase.
Totuşi, ea nu trece sub tăcere ironiile vieţii într-un stat totalitar. În notele de jurnal din 1961, fiica sa de 5 ani, Tinka, se plânge că toate cărţile cu fotografii înfăţişează doar muncitori. „Sunt plicticoşi”, zice ea. Soţul doamnei Wolf este bucuros de reacţia copilului: „Critică literară la cel mai înalt nivel,” zice acesta. Mai târziu, când Tinka este nevoită să completeze aplicaţia de intrare la colegiu, mama şi fiica râd de propriile formulări absurde: „Fiindcă părinţii mei sunt membri ai Partidului Socialist Unit, am frecventat lecţii de pian de la vârsta de 9 ani”.
Christa Wolf nu a fost doar membră de partid, ci chiar a candidat între 1963 şi 1967 pentru a intra în Comitetul Central. În 1961, în momentul construcţiei Zidului Berlinului, ea a adoptat o poziţie defensivă. Atunci când menajera sa i s-a plâns că zidul ar putea să „rămână pe conştiinţa unei persoane”, Christa Wolf a ripostat: „Faptul că nu vei mai putea să te deplasezi cu trenul din Duppel în Berlinul de Vest nu ar trebui să o deranjeze. Menajera oricum nu ar fi făcut asta”.
Idealismul său – nelipsit de o doză de orgoliu – s-a transformat foarte curând în scepticism, mai ales atunci când alţi intelectuali au început să fie ameninţaţi. Dar regimul a considerat-o utilă pe „disidenta loială”, astfel încât tocmai prin 1984 doamna Wolf a numit decizia sa de a rămâne în RDG drept o „datorie”. În sprijinul acestei misiuni, ea reproduce scrisoarea unei admiratoare: „Vă implor să-mi arătaţi dacă şi în ce mod mai există speranţă aici, mai ales pentru copiii mei”.
După căderea Zidului, dezolarea şi confuzia Christei Wolf se manifestă în dorinţa ei de a conserva o identitate est-germană, vizibilă în 30 de note din jurnal. Sentimentele sale sunt mai mult decât nostalgice, o nostalgie pentru blocurile de locuit monumentale şi palatele de azbest ale poporului. După momentul achiziţionării unor tomberoane vechi, urmează un incident într-un magazin, în care vânzătorul, provenit dintr-un alt oraş, o recunoaşte pe Christa Wolf . „Honecker i-a dat chiar şi o casă de lux”, declară acesta. Doamna Wolf părăseşte magazinul în mod demonstrativ şi şofează până acasă, fredonând afectată un cântec ce se voia exprimarea unui vag regret pentru statul socialist.
Cancerul cu care a luptat pe parcursul anilor ‘90 a devenit o metaforă pentru conştiinţa Christei Wolf. A supravieţuit cu ajutorul poemelor lui Goethe. Aceeaşi maladie îl afectează şi pe Günter Grass, a cărui carieră în Occident constituie o reflecţie în oglindă a carierei Christei Wolf, cu critica sa la adresa reunificării şi cu mărturisirea din vara trecută că şi el a fost cândva complice al lumii pe care o critică – în cazul său, a dezvăluit faptul că a servit în Waffen SS. Poate deloc întâmplător, cei doi au devenit prieteni după reunificare.
Perioada de după reîntregirea Germaniei constituie axa centrală a volumului Ein Tag im Jahr. Anii precedenţi au anticipat ironia momentului 1989, iar intervalul ce a urmat prezintă cititorului esenţa contradicţiilor scriitoarei. Christa Wolf îşi păstrează o anumită formă de fericire, dar chiar şi cel mai critic cititor nu poate să nu simtă pierderea unică şi inomabilă pe care a suferit-o fosta „regină a literaturii” din Est. Aceasta e povestea unei vieţi al cărei sens a fost întotdeauna greu de înţeles, iar în final s-a pierdut cu desăvârşire. În însemnările din 1998, cu puţin timp înainte de alegerile care l-au adus la putere pe Gerhard Schröder, Christa Wolf notează pe un ton rece şi distant despre o familie cu care fusese prietenă: „Ea şi soţul său, şi implicit toţi cei interesaţi de politică, au devenit nişte tacticieni, nişte vânători ai conjuncturilor”. O remarcă psihanalizabilă.
 
După The New York Sun, 28 februarie 2007
Traducere de Marcel Gherman

payday loans

jfaaohbc payday loans IMzsz payday loans online 2916 payday loans online 7015

cash advance

vhdnuzs cash advance 3809 cash advances KOMoS online payday 1913

pay day loans

piuahq pay day loans >:]] payday loans online 3544 payday loans uk =-]

payday loans uk

gjnmawsn payday loans uk >:-[ pay day loans slntl payday loan >:]]

payday loans online

ktrrkbf payday loans online 1438 instant payday loans =-] pay day loans 8]]]

quickquid

nckailtp quickquid =-] payday loans %-[[[ payday loan etqBP