Categorii

Parteneri

In memoriam Mircea Ivănescu

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

In memoriam Mircea Ivănescu

Pe 21 iulie 2011, la Sibiu, s-a stins din viaţă, la 80 de ani, Mircea Ivănescu – un poet inconfundabil şi un mare traducător, cum n-au existat prea mulţi în literatura română. A suferit şi a plecat discret, petrecut pe ultimul drum doar de câţiva prieteni – fotografiile de la înmormântarea poetului pe care Leo Butnaru le-a pus pe blogul său – http://bit.ly/q8atsf  – stau mărturie şi fac şi mai dureros momentul acestei despărţiri.
Doar versificatorii au parte de doliu naţional în România şi... Basarabia. Odihnească-se în pace! (vasile gârneţ)
 
Dar sunt şi amintiri adevărate
 
Şi eu am umblat odată cu o amintire
în mâini, strângând-o atent, să nu-mi scape.
(îmi alunecase odată – şi se rostogolise de-a dura
pe jos. am şters-o frumos, cu mâneca hainei,
nu mi-a fost frică. amintirile mele sunt mingi –
nu se sparg niciodată. numai că dacă-mi scapă,
din mâini, se pot rostogoli foarte departe –
şi mi-e lene să mai alerg după ele, sau chiar
să mă întind la marginea mea, să-mi las mâna
din ce în ce mai lungă în jos, să fugăresc amintirea.
îmi iau mai bine o alta. şi asta poate fi falsă.)
şi eu am umblat, deci, odată cu o amintire
în braţe – (şi mă gândeam, cu un rânjet
rău, că într-o carte celebră, nu mai ştiu cine
umbla cu propriul său cap prin infern, luminându-şi
drumul). şi parcă nu e tot una?
 
(Din volumul „Versuri”, Editura Eminescu, 1996, pag. 7)