Câinele de bronz, de Emanuela Iurkin (Rotonda, roman, debut). Broșată, 96 pag.
 

Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2017 (întrunit la 19 iunie 2018), alcătuit din: Dumitru Apetri, Leo Bordeianu, Aliona Grati (președinte), Elena Prus, Vitalie Răileanu, Călina Trifan (secretar) și Ianoș Țurcanu, a stabilit următoarele premii:
 
Cartea de poezie

Interesant, dens, nr. 5 al Revistei literare din acest an.

Evenimentele organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, în preajma statuii lui Ștefan cel Mare, la Galeria la Rond, au devenit o tradiție. Pe data de 7 iunie 2018 aici a fost inaugurată expoziția „Voievozi și domnitori români – precursori ai Marii Uniri”, în prezența unui numeros grup de tineri de la instituțiile de învățământ superior din capitală.

Pentru fanii romanelor lui Carlos Ruiz Zafón, o spun tranșant, din capul locului: Labirintul spiritelor este cartea cea mai întunecată, întortocheată, amuzantă și grotescă din întreaga serie. Citiți-o cât mai degrabă, fiindcă toate firele narative lăsate în aer anterior se vor încheia și intersecta într-un mod miraculos.

Puțini se apucă să scrie despre război dacă nu au fost martori măcar la o scenă reală de luptă. Mai puțini îndrăznesc să îl facă subiect de creație. Ar fi fost L.-F.

Proust e și poet, are o viziune poetică asupra lumii. Proza sa psihologică e… profund poetică. Paginile superbe în care descrie natura la Illiers-Combray, marea la Balbec sau cele consacrate artelor: muzica (compozitorul Vinteuil), proza (scriitorul Bergotte), teatrul (actrița Berma), pictorul (Elstir). Aceste personaje trimit spre Cezar Frank, Anatole France, Claude Monet sau Édouard Manet și spre alte persoane ușor recognoscibile. Nu există în această galerie vreun poet, un poet important.

Dimităr Peicev a avut la Chișinău o retrospectivă între 3-20 mai, prilejuită de împlinirea vârstei de 75 de ani. Aceasta face pandant cu o altă personală, din 2013, în același spațiu expozițional, proiect pe care l-a intitulat atunci: „Pictură pură”.

Eu Geniu Cioclea, producția OWH Studio în regia Violetei Gorgos, confirmă că zona filmului documentar are de oferit unele dintre cele mai importante realizări ale cinematografiei autohtone.

Volumul Isabellei Stengers Another Science is Possible. A Manifesto for Slow Science (E posibilă o altfel de știință.

Don DeLillo (n. 1936) este considerat cel mai valoros prozator american în viață și a fost inclus de către criticul Harold Bloom în lista celor patru scriitori americani ce alcătuiesc canonul occidental, alături de Cormac McCarthy, Thomas Pynchon și Philip Roth. Creația lui DeLillo reprezintă un model desăvârșit al limbii literare engleze, așa cum este ea practicată astăzi. Romanele sale de mare succes încearcă să descifreze ceea ce s-ar putea numi aspectele esențiale ale identității americane.

Sâmbătă, 2 iunie, la Bookfest, a fost lansat volumul colectiv Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase, apărut la Editura Humanitas în acest an. Lansarea, moderată de Radu Gârmacea, redactorul-șef al editurii, i-a adus în scenă pe patru dintre autorii cărții, care și-au ținut discursurile în fața unui public numeros și interesat. A fost un eveniment inserat într-un adevărat maraton al lansărilor, una mai spectaculoasă decât alta, la standurile Editurii Humanitas. 

Antologia de poezie din Colecția Literatura din Basarabia. Început de secol XXI (coordonatori Mircea V. Ciobanu și Eugen Lungu. Știința, ARC, 2017), întocmită de Lucia Țurcanu, oferă o imagine inedită a liricii din Basarabia, tocmai prin faptul că e o primă sinteză a ultimilor 16 ani de poezie. O antologie „fierbinte”, care s-a scris odată cu poezia, prinzându-i din mers tendințele, vectorii de evoluție, alternanțele între jocul cu realitatea (textuală) și fracturile ontologice.

Dacă aș fi citit mai întâi romanul de debut al lui Tudor Ganea, Cazemata, probabil că aș fi invocat acum „evoluția certă”, „maturizarea vizibilă a scriiturii”, „cristalizarea discursului narativ”, aș fi avut, la o adică, termeni de comparație, m-aș fi sprijinit pe armura primului roman ca s-o admir sau să o delegitimez, să o lustruiesc sau să o arunc în camera cu obiecte învechite pe cea care protejează textul celui de-al doilea roman. 

– Dragă Tatiana, felicitări, mai întâi, pentru noul tău roman, Grădina de sticlă. L-am citit cu sufletul la gură, trebuie să recunosc, tocmai l-am terminat și încă sunt acolo, printre eroii tăi, cu gândul, probabil și cu inima. Ca și pe primul, de altfel: Vara când mama a avut ochii verzi. Scrisul tău seduce fără drept de apel, cred că deja știi asta.
 

Motto: „Marxismul e din nou la modă, e în trend, e un brand... (Cu disperare.) Totul a fost în zadar.” 
Svetlana Aleksievici, Vremuri second-hand
 

În fapt, expresia „Europa centrală şi orientală” este falsă, fiindcă această parte a Europei n-a existat niciodată. Termenul Mitteleuropa e vechi, e adevărat, dar el a variat în funcţie de jocul diplomatic şi de cuceririle marilor puteri. Europa de Est este o noţiune pur factice, creată artificial în 1945 în timpul împărţirii continentului între Est şi Vest. O parte a continentului a fost smulsă de trupele de ocupaţie sovietice ca o bucăţică oarecare de zahăr şi anexată unui teritoriu care depășea cu mult granițele Europei.

Pe sine însuși ochindu-se
 

Praga lui Franz Kafka
Odessa lui Isaac Babel
Cernăuţii lui Paul Celan 
Romanul lui Max Blecher 
Vitebsk-ul lui Marc Chagall
Drohobâci-ul lui Bruno Schultz
Petersburg-ul lui Osip Mandelştam –
fiecare oraş cu evreul lui de geniu, prins
la rever ca o stea a lui David –, tot atâtea nume-
şibolet, de rostit la intrarea în Ierusalimul Ceresc!
_________