La bogata memorialistică apărută la noi în ultimii 30 de ani s-a adăugat, la finele anului trecut, încă un volum și nu unul oarecare. Este cel de față – o amplă autobiografie a lui Dinu C. Giurescu, elaborată pe parcursul mai multor convorbiri purtate de reputatul istoric cu Narcis Dorin Ion, de-a lungul a două luni, în noiembrie - decembrie 2017 și la începutul anului următor. Din păcate, academicianul Giurescu nu a mai apucat să vadă publicată cartea.

Frapant, fără doar și poate, sună titlul noii cărţi de poezie a Mariei Pilchin, apărută la Editura Cartea Românească în 2018 – Zarathustra e femeie – şi temerar, în spiritul revoluţionar al noii „Bune Religii”, ce l-a consacrat pe Zoroastru, preotul prototip anunţat, dar şi pe celebrul lui „emul” Friedrich Nietzsche, care „grăit-a” ferm precum că „Dumnezeu a murit”.

Woldemar, romanul lui Oleg Serebrian, apărut la Editura Cartier (2018), evocă, ca și alt roman al aceluiași autor, Cântecul mării, realitățile cotidiene din Uniunea Sovietică, trecându-le prin filtrul psihologic al destinelor umane.

Simona-Grazia Dima, poetă cunoscută, dar și comentatoare a procesului literar contemporan, a scos relativ recent o carte de sub tipar, Copac în cetate, în care și-a adunat eseurile. Tematica volumului este diversă: literatură, corespondență, istorie, arte plastice, topos literar etc.

În bestsellerul său („bestseller” e un compliment) Sex & perestroika, Constantin Cheianu privea realităţile „revoluţionare” ale mişcării de emancipare naţională (alias zorii tranziţiei moldoveneşti) prin unghiul format de picioarele desfăcute ale partenerei sale de sex.

Războiul mocnit al legilor. De câțiva ani, în august, scriu despre modul cum înțeleg oamenii politici, mai cu seamă cei din conducerea de azi a statului, să organizeze sărbătorile naționale care, așa cum a orânduit istoria, s-au întâmplat să fie în august, cam una lângă alta.

La reapariția „Contrafortului”