Adrian CIOROIANU, Ambasadorul României la UNESCO
 

Primul eseu din această carte* deschide o acoladă metaculturală şi poate fi citit ca un text programatic al istoricului literar. Răzvan Voncu încearcă să reabiliteze istoria noastră, până acum doar „eroică”, recuperându-i dimensiunea culturală, ignorată ori trimisă la post-scriptum, în contextul bătăliilor (geo)politice. „O primă cauză ar putea fi, spune R. V., epoca romantică şi istoriografia ei, prelungită până în pragul secolului XX”. 

Personajul lui Nicolae Rusu din noul său roman Puşlamielul, apărut în 2017 la editura ieşeană Junimea, este expresia a ceea ce am putut moşteni mai rău şi mai prost făcut sub aspectul fiziologiei umane de la fostul URSS. De la Gioni al lui Aurelui Busuioc încoace, Fane Fana TurmaruEscuianu este poate cel mai execrabil portret reprezentând fauna politică de prin părţile noastre. Şi dacă personajul din Spune-mi Gioni!

Titlul noului volum al lui Viaceslav Russu, Ad libitum, exprimă cât se poate de exact universul literar al autorului. De altfel, substanţa cărţii nu e prea diferită de precedenta, Supliment la colb (2007), cu care debutase la o vârstă argheziană. În ambele e schiţată o arie problematică, relevând clar o concepţie artistică auctorială vizavi de timpul şi lumea de astăzi. Această concepţie se dezvăluie treptat, încet, aşa cum apărea în trecut imaginea foto după ce muiai hârtia specială în soluţia chimică. 

Imagini unice, reconstituind o epocă fastă, pot contempla chișinăuienii grație efortului convergent a trei instituții. Muzeul Național Cotroceni, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, organizează în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldo­vei vernisajul expoziției „Marea Uni­re. De la victoria în Primul Război Mondial la Încoronarea Suveranilor României Mari”, un proiect foto-documentar care se înscrie în seria manifestărilor culturale pe care MNC le-a dedicat Centenarului Marii Uniri.

Expozițiile organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în scuarul din preajma statuii lui Ștefan cel Mare (Galeria la Rond), au devenit o tradiție, o prezență vie în peisajul citadin, în cotidianul locuitorilor capitalei basarabene, dar și un punct de atracție pentru turiști. Este ilustrarea conceptului „cultura în stradă”, menit să familiarizeze sau să aducă în conștiința și memoria publicului din Moldova personalități și secvențe importante, definitorii pentru națiunea română.

Dialog Cristian Pătrășconiu – Vitalie Ciobanu
(fragmente)
 
Cristian Pătrășconiu: A fost sau n-a fost unirea Basarabiei cu România în 1918? Cum a fost? Întreb așa, fiindcă peste un moment istoric se depun, în timp, multe straturi – iar unele sunt de uitare...
 

Ne exasperează orbecăiala basarabeană intrată în prelungiri, ne întristează, să recunoaștem, autosabotarea românească care întârzie creșterea economică și civilizațională a Țării, de la care noi, moldovenii dintre Prut și Nistru, așteptăm sprijin și… salvare prin Unire, dar tristețea noastră se retrage, se pitește astăzi uluită în fața unei tragedii cu adevărat uriașe și înspăimântătoare – Rusia lui Putin.