Categorii

Parteneri

Centenarul filmului românesc

Tipăreşte pagina versiune gata de tipărire Recomandă articolul prin: Send to friend

Centenarul filmului românesc

Vineri, 27 aprilie 2018, la cinematograful „Odeon” din Chișinău a fost lansat proiectul „Centenarul filmului românesc – 100 de ani, 100 de filme, 100 de orașe”. Proiectul cuprinde traseul România – Republica Moldova – Cernăuți. E un proiect inițiat de Asociația ARTIS din Iași și Asociația Obștească MIA din Chișinău, în colaborare cu Agenția Națională de Presă AGERPRES și Asociația Studenților Jurnaliști din Iași, cu susținerea financiară a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.
Au participat acad. Valeriu Matei, director al ICR Chișinău; Irina-Margareta Nistor, cunoscut critic de film de la București; actrița Ileana Popovici, consultant cinematografic; prof. univ. dr. Daniel Șandru, coordonatorul Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iași; Andrei Giurgia, manager proiect România; Valentina Iusuphodjaev, manager proiect/PR Republica Moldova; prof., univ. dr. Doru Tompea, președinte al Universității „Petre Andrei” din Iași. Prezentăm scurte fragmente de la conferința de presă.
 
* * *
Valeriu Matei: „Încă din toamna anului trecut, când Valentina Iusuphodjaev și Igor Cobileanski au venit la ICR Chișinău cu acest proiect, am spus că-l vom sprijini cu drag. Mai ales că susținem de câțiva ani „Festivalul filmului românesc” la Chișinău și „Zilele filmului european”. Anul 2018, al Marii Uniri, n-a fost un miracol. Istoria este rezultatul jertfelor pe care le-au adus românii în Primul Război Mondial, începând cu 1914 – cei din Basarabia, cei din Transilvania – , iar din 1916 și românii din Țară.
„Centenarul filmului românesc” se derulează pe ambele maluri ale Prutului. În Basarabia începem cu 15 localități într-un prim modul care se derulează până la vacanță, urmând să cuprindem cu filme românești și alte zone ale Basarabiei. Din păcate, rețeaua de cinematografe la noi e în mare suferință, vom căuta soluții. Țin să mulțumesc autorităților publice locale, primăriilor și consiliilor raionale, Universității de Stat din Bălți, care ni s-au asociat în acest proiect și ne vor ajuta să atragem publicul. Până la sfârșitul anului dorim să ajungem în 50 de localități basarabene. Contactul cu provincia e foarte important pentru noi. Din 2013 ICR Chișinău a organizat 1 420 de evenimente, dintre care 627 în afara Chișinăului. Și avem proiecte mari, cum e Reuniunea Teatrelor Naționale; „ClassFest” – Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru; Congresul Mondial al Eminescologilor... Susținem și 13 reviste de cultură din Republica Moldova. Sper ca aceste publicații să reflecte și activitățile legate de „Centenarul filmului românesc.”
Irina-Margareta Nistor: „Chișinăul a fost foarte prompt, după Iași, dintre orașele care au răspuns favorabil proiectului nostru. Începem cu Pădurea spânzuraților, cel mai bun film românesc din toate timpurile, chiar dacă își dispută acest titlu cu Reconstituirea. Era și firesc să începem proiectul cu filmul lui Liviu Ciulei, pentru că are o legătură strânsă cu Marea Unire.”
Valentina Iusuphodjaev: „Începem cu Pădurea spânzuraților și, în schimb, vom încheia cu Reconstituirea.”
Ileana Popovici: „Sunt onorată să fac parte din acest proiect. Unirea a fost făcută nu doar de clasa politică, dar și de oamenii, intelectualii de la sat, învățători, preoți. Un asemenea personaj a fost și bunicul meu, preotul și învățătorul Dumitru Harnagea, din Baimaclia, județul Tighina. A fost un foarte bun prieten cu Alexe Mateevici. Mama mea, care a făcut școala eparhială din Chișinău, îmi povestea cum s-a învățat din nou limba română în Basarabia, după Unire, cum au învățat oamenii să scrie. Era o dorință extraordinară. Sper să avem un reviriment. Dacă înaintașii noștri au putut să facă Unirea în condiții vitrege, noi avem datoria să le ducem opera mai departe.”
Daniel Șandru: „Există o unitate de destin a celor două orașe moldovene, Iași și Chișinău. Dacă Iașiul a renunțat la statutul de capitală a Moldovei pentru înfăptuirea Unirii Principatelor din 1859, Chișinăul a renunțat de asemenea la acest statut în martie 1918 și a deschis seria unirilor care au format România Mare. La un veac de atunci, Iașiul și Chișinăul sunt capitalele filmului românesc. Sper să fie o promisiune simbolică de regăsire a drumului nostru comun. Vom susține acest proiect prioritar din cadrul Programului Centenar al municipalității ieșene, întrucât vorbim despre un exercițiu de recuperare onestă a memoriei prin arta cinematografică.”
Doru Tompea: „Generația mea, înainte de 1990, avea câteva oaze de evadare: literatura și filmul. Impactul filmului, imaginii este mult mai mare. România are o cinematografie extraordinară, actori și regizori de mare talent, dar care au lucrat în condiții de cenzură și blocaj politic înainte de 1989. Succesul filmului românesc din ultimii ani demonstrează ce înseamnă să te bucuri de libertate... Lansăm la Chișinău și revista Polis, pe care o edităm sub egida Universității „Petre Andrei”. Ultimul număr are genericul „Basarabia și România. După 100 de ani.”
 
* * *
După conferința de presă a urmat difuzarea peliculei „Pădurea spânzuraților” (1964), urmată de o discuție cu Irina-Margareta Nistor și Ileana Popovici. Sala cinematografului a fost arhiplină. Vom reveni în numerele viitoare ale revistei asupra acestei proiecții de excepție și vom reflecta și alte evenimente ce vor compune proiectul „Centenarul filmului românesc”.
 
Vitalie STELEA