Arhiva

Nr. 3-4 (197-198), martie-aprilie 2011
imaginea utilizatorului Liliana Armaşu
Liliana Armaşu

În orice discuţie ne-am angaja cu prietenii, cu colegii sau cu persoane necunoscute, chiar şi pe teme mai elevate, până la urmă tot la inepuizabilele noastre probleme cotidiene ne vom întoarce. Vorbim continuu, până la saturaţie şi repulsie, despre sărăcia noastră eternă care ne face faimă proastă în lume, despre politicienii noştri egolatri şi ineficienţi, despre tarifele exagerate la căldură, gaze şi electricitate, despre crimele sângeroase comise aproape zilnic în capitală sau aiurea.

Institutul Polonez, săptămânalul „Observator cultural”, revistele „Orizont” şi „Contrafort” au plăcerea de a vă anunţa lansarea celei de-a 10-a ediţii a concursului
 
Eseu despre cultura şi istoria poloneză a sec. XX  şi XXI,
ediţia a 10-a, 2011, cu tema „Opera şi personalitatea lui Czesław Miłosz”
 
Premii:

imaginea utilizatorului Vitalie Ciobanu
Vitalie Ciobanu

Tamara Cărăuş este unul dintre reprezentanţii de clasă ai eseisticii române. Scrupuloasă, doctă, aplicată, cu bibliografia la zi în domeniul său de interes (că e vorba de naratologie postmodernă sau de naţionalisme în Europa postbelică), cu un doctorat în litere susţinut la Universitatea Bucureşti, autoarea noastră, originară din Basarabia, a devenit în ultimii ani un fel de „olandez zburător” al studiilor academice: a fost bursieră a Colegiului Noua Europă din Bucureşti şi a avut proiecte de cercetare la instituţii prestigioase din Marea Britanie, Suedia, Olanda, Republica Cehă, Austria (şi este doar ceea ce ne-a lăsat să aflăm cu parcimonie!).

imaginea utilizatorului Grigore Chiper
Grigore Chiper

Robert Şerban este un scriitor apreciat, de succes, fără a raporta termenul la o scară anumită. Este un model cum se poate produce scriitorul, încet, fără grabă sau ostentaţie inutilă, în mediul în care activează zi de zi, între prieteni, apropiaţi, între toţi cei împătimiţi de literatură. Este chiar poziţia sa, pe care a expus-o într-un interviu recent din presa locală: „…de când există Internetul, lumea s-a schimbat şi-n bine. Poţi să fii artist cu cotă chiar dacă trăieşti într-un sat de munte, în măsura în care arta ta e de calitate.

imaginea utilizatorului Tamara Cărăuş
Tamara Cărăuş

Romanul Gabrielei Adameşteanu, Provizorat (Polirom, 2010), sugerează că întrebările adresate de mine în această rubrică din Contrafort – E posibilă o etică a neuitării? Avem cumva obligaţia de a ne aminti victimele şi, deopotrivă, călăii? etc. – ar fi un lux, prima relaţie cu trecutul fiind să-l cunoşti mai întâi.
 

imaginea utilizatorului Eugen Lungu
Eugen Lungu

I. Numai naivii şi înăcriţii fără leac pot crede că scriitorii vin la barul Uniunii îmboldiţi doar de eternul viciu: să beie. Nu-i vorbă, o fac şi pe asta, dar aici mă simt obligat să vă reamintesc că scriitorul e artist, iar artiştii descind direct din Dio­nysos, zeul în venele căruia curgea mai multă razachie decât hemoglobină.

imaginea utilizatorului Alexandru-Florin Platon
Alexandru-Florin Platon

Destul de puțin cunoscut în România (unde nu l-am văzut aproape deloc citat sau recenzat), Alain Corbin (născut în 1936) este unul dintre cei mai importanți istorici francezi contemporani.

imaginea utilizatorului Svetlana Corobceanu
Svetlana Corobceanu

stafia
îşi întinde braţele
ca pentru o îmbrăţişare
a întunericului
fruntea i se lipeşte de coama lui
mâinile i se agaţă de margini
cum dacă ar fi să se salveze în cădere
ochii caută o stea
cerul, o apă în care se reflectă luna plină
între degetele ei saltă doi peşti
mai mult nu se atinge de nimic

imaginea utilizatorului Cătălina Bălan
Cătălina Bălan

Să vorbeşti cuvintele aşa cum îţi vin
Să le întorci pe toate părţile ca pe un puzzle cu
1200 de piese
 
Până la urmă
Sunt singurele pe care le poţi manipula cum vrei tu
 
***
Ce bine mă simt că pot să beau cola oricând
 
Aseară în hipermarket m-am jucat de-a evadatul din

imaginea utilizatorului Mariana Codruţ
Mariana Codruţ

lădiţa cu pămînt
 
mă porţi cu evlavie în craniu
ca agricultorul o sămînţă rară
în lădiţa cu pămînt îngrăşat.
 
bine, dar nu te-ai prins că,
sub ochii tăi,
pe mine vîntul m-a făcut zob?

imaginea utilizatorului Leo Butnaru
Leo Butnaru

Omagiu lui Ingmar Bergman, năucitoarele filme ale căruia mi-au încântat, neliniştitor, juneţile.
 

imaginea utilizatorului Victor Eskenasy
Victor Eskenasy

S-a scris și publicat relativ mult în literatura anglo-saxonă despre istoria postului de radio Europa Liberă, dar parcă niciodată cu acuratețea și precizia celui mai recent volum apărut la sfîrșitul anului trecut sub egida Editurilor Universității Standford și a Centrului Woo­drow Wilson din Washington, sub semnătura lui A. Ross Johnson. Volumul, intitulat, în traducere, Radio Europa Liberă și Radio Libertatea.

Interviu cu Prof. Dr. Adolfo Murguía, Universitatea „Karl Eberhard” din Tübingen, Germania
 
– Domnule Murguía, în pagina din Wikipedia a Universităţii din Tübingen1, printre numele profesorilor celebri care au predat aici de-a lungul timpului, Eugeniu Coşeriu apare de două ori: o dată la secţiunea lingvistică generală şi altă dată la cea de lingvistică romanică.

imaginea utilizatorului Aurelia Felea
Aurelia Felea

 - o confruntare a surselor narative cu versiunea regimului comunist –
 
Cantine şi centre de spitalizare pentru înfometaţi

imaginea utilizatorului Marcel Gherman
Marcel Gherman

Încă Michelangelo, cel despre care se spunea că a depăşit natura însăşi, a ajuns să constate spre sfîrşitul vieţii sale nişte limite inevitabile ale artei. Astăzi se manifestă o tendinţă generală de a transgresa chiar şi aceste limite, prin intermediul unor forme de creativitate neconvenţionale. Ele fac ca distincţia dintre artă şi natură, dintre realitate şi imaginar să devină ambiguă. Un lucru este evident, noile tehnologii devin pe an ce trece o forţă capabilă să-l transforme pe om şi să schimbe lumea în mod radical.

imaginea utilizatorului Anatol Moraru
Anatol Moraru

Orice-ai spune, la Bălţi lansările de carte se fac altfel.

- Stimată doamnă Markéta Hejkalová, sunteți autoarea unor cărți de proză și de non-fiction (biografii literare), dar și a unor cărți pentru copii. Lucrările Dvs. au fost traduse în câteva limbi, din păcate, mai puțin în limba română. Cum ați dori să vă recomandați cititorului nostru, care nu vă cunoaște creația, ce carte de-a Dvs. v-ar plăcea să apară prima la o editură din București sau Chișinău?

Peter Sis se numără printre cei mai talentaţi artişti grafici cehi contemporani. Născut la Brno în 1949, şi între timp emigrat în Statele Unite, Peter a fost pasionat dintotdeauna de filme de animaţie şi de ilustraţie de carte pentru copii. Pe lângă proiectele în care lucrează alături de alţi artişti, scriitori sau cineaşti, Peter scrie propriile cărţi. Una dintre cele mai recente este chiar cea de faţă, Zidul, publicată în 2007 şi apărută anul trecut în condiţii grafice excepţionale la Curtea Veche Publishing, în traducerea Hellianei Ianculescu.

imaginea utilizatorului Vitalie Sprânceană
Vitalie Sprânceană

Sunt voluntar la cina festivă ce încheie Săptămâna Studenților Internaționali, un fel de sărbătoare anuală care celebrează diversitatea de pașapoarte, limbi, rase, etnii, moduri de a mânca, stiluri de vestimentație, precum și alte diferențe în aule și pe campus. Cum universitatea se laudă că s-ar situa printre  primele cinci cele mai „diverse” ale țării, cu studenți provenind din peste 130 de țări ale lumii, evenimentul a devenit un soi de laudă instituțională.

imaginea utilizatorului Alexandru Tabac
Alexandru Tabac

Am avut parte de o călătorie în Republica Dominicană în perioada 20-27 ianuarie 2011. Un zbor transatlantic de peste zece ore. Am scris un jurnal din care prezint un fragment, jurnalul zilei a şasea.
 

Teodor Ajder în dialog cu regizorul Victor Ginzburg despre filmul la care lucrează – o ambiţioasă coproducţie ruso-americană, inspirată de romanul cu acelaşi titlu de Victor Pelevin.
 

imaginea utilizatorului Vladimir Bulat
Vladimir Bulat

„Ovsyanki”
Din titlul filmului lui Alexei Fedorcenko ne putem da seama de două lucruri: primo, e vorba despre o dramă, secundo, că e cel puţin ciudată această denumire.

imaginea utilizatorului Răzvan Mihai Năstase
Răzvan Mihai Năstase

În toamna anului 2010, nu puţini au fost cei care au tresăltat de bucurie la auzul numelui proaspătului laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul peruan Mario Vargas Llosa. Recunosc că printre aceştia m-am numărat şi eu. După ani buni în care ajunsesem aproape la convingerea că nu doar valoarea literară este singurul criteriu decisiv pentru a şti încotro pleacă prestigiosul premiu, în sfârşit a fost recompensat un scriitor pe care puţini l-ar putea contesta.

imaginea utilizatorului John Updike
John Updike

Rabbit at Rest (Rabbit la pensie) este volumul care încheie tetralogia Rabbit a marelui romancier american John Updike. Pentru el, Updike a fost distins cu Premiul Pulitzer pentru proză pe anul 1991.

O nouă serie a Operelor lui William Shakespeare, cu traduceri inedite, într-o limbă română modernă, accesibilă cititorilor şi spectatorilor de azi.