Iurie Colesnic, director: 'Editura Museum îşi propune să repună în circuit materialul arhivistic la nivelul cerinţelor zilei de azi' (4)

C.: - La ce târguri de carte participă editura Museum şi ce foloase aţi cules până acum de pe urma acestor deplasări?

I.C.: - Editura Museum participă în fiecare an la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai important for al editorilor din lume, participă la Târgul de la Bucureşti, pentru a cunoaşte piaţa şi apariţiile din România şi participă la Salonul de Carte de la Chişinău. Avem în fiecare an invitaţii de a participa la târgurile din Japonia, China, Grecia, dar din motive financiare nu le putem onora. Şi mai este o nuanţă legată de Târgul de la Frankfurt. Acolo vin practic toţi editorii şi tipografii de care avem nevoie şi atunci nu are rost să încercăm să ne plimbăm prin lume de dragul călătoriilor.

C.: - Alcătuiţi un top personal al celor mai performante edituri din spaţiul românesc.

I.C.: - Această întrebare este cea mai delicată. Pentru a alcătui un top se cer nişte criterii, iar aceste criterii nu le poţi forma după gust, sau doar după numărul de titluri, sau numai după mărimea tirajelor. Mai degrabă aş spune că sunt edituri pe care le simpatizez, fiindcă au o politică editorială clară pe care o urmează cu mare perseverenţă. Şi la acest capitol aş numi editurile din România: Humanitas, Polirom, Teora, Editura Fundaţiei Culturale Române, Univers enciclopedic ş. a.

Nu cred că aceste întrebări epuizează toate problemele legate de editarea de carte dar faptul că aveţi curajul să le abordaţi şi modul în care o faceţi ne dă convingerea că revista Contrafort şi pe viitor va avea în atenţia sa aceste delicate relaţii: editor – cititor, stat – editor ş. a.

Andrei Gamarţ, pictor, redactor artistic

Contrafort: - Cum apreciaţi prezentarea grafică a cărţilor şi calitatea tiparului în Republica Moldova? Putem vorbi deja despre un stil propriu, inconfundabil din acest punct de vedere, al principalelor edituri basarabene? Cât de "arătoase" sunt cărţile noastre puse alături de cărţile editate în Occident?

Andrei Gamarţ: - Ţin să răspund întâi de toate de pe poziţiile unui ordinar consumator de carte, îndeajuns de cultivat estetic. Din păcate, calitatea tiparului în Republica Moldova mai lasă de dorit, dat fiind faptul că există un handicap tehnologic pe care trebuie să-l depăşească instituţiile poligrafice în mare parte lipsite de utilaj performant şi tehnici noi de producere. Dar aceasta e doar jumătate de nevoie. Cealaltă jumătate ar fi criza de specialişti în domeniu care să dea o nouă viaţă acestei arte, anume "artă" şi nu "meserie", cum o neglijează, mulţi dintre editori.

Desigur, cărţile din R. Moldova se evidenţiază mult pe lângă cele din Occident, probabil datorită  stilului nostru "moldovenesc" de a prezenta o carte, foarte limitat, subordonat anumitor clişee prestabilite, uzate de timp, dar această deficienţă eu o văd recuperabilă, printr-o mai mare deschidere spre lumea occidentală şi valorile ei, prin însuşirea acestor valori şi numaidecât  identificare cu ele. Totuşi, aş menţiona aici editura Cartier, demnă de laude pentru politica editorială consecventă şi promovarea imaginii sale distincte pe piaţa de carte basarabeană. Cât despre cărţile noastre, basarabene, în comparaţie cu cele occidentale, voi fi realist, mai sunt deocamdată eclipsate de provincialism, uneori chiar superficiale.

C.:- Cum se învaţă meseria de redactor artistic la o editură? Ce trebuie să ai pentru asta: talent de pictor/grafician/designer? Se pot face studii de acest fel în Republica Moldova?

A. G.: - Prin muncă, pe seama propriilor greşeli, prin asumarea unei responsabilităţi. Personal sunt de formaţie pictor şi nu diferenţiez niciodată ceea ce creez  în domeniul cărţii, de pictura propriu-zisă. Ambele sunt în egală măsură creaţie şi necesită o profundă implicare emotivă şi intelectuală. Iar nuanţele tehnice, cum ar fi computerul cu posibilităţile lui grafice, sunt accesibile oricui.

Talentul de pictor/grafician/designer, care o fi el, nu întotdeauna este suficient, cartea e o fiinţă delicată şi necesită un comportament corespunzător, intuiţie şi un gust estetic elevat.

După câte ştiu în R. Moldova nu există facultate de poligrafie, însă ar fi o alternativă,  familiarizarea cu ceea ce se editează acum în Occident, cu ţinuta lor profesională  de excepţie.

C.: - Scriitorii care "se inspiră" din textele străine sunt numiţi plagiatori. Există asemenea specimene şi printre pictorii-editori?

A. G.: - Plagiatul în arta cărţii e un fenomen greu detectabil, dacă nu chiar imposibil. "Imaginile" cu care se operează în prezent peste tot şi la toate nivelele şi-au pierdut din importanţa lor valorică iniţială, şi-au uniformizat încărcătura semantică originară, devenind imagini de ocazie care migrează dintr-o publicaţie în alta.

Pagina precedentă

1 2 3 4